Sorin Avram Iacoban

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi, cu voia dumneavoastră, „Județele Moldovei trebuie tratate ca regiuni europene”.

Dragi colegi,

Cele șase județe ale Moldovei suferă din cauza nepăsării autorităților centrale și a tuturor guvernelor care s-au perindat la guvernare din anii ’90 încoace, asta chiar dacă politica europeană reclamă, încă din 2008, reducerea urgentă a decalajelor dintre regiuni.

Într-un raport al Consiliului Europei din anul 2008, intitulat „În slujba regiunilor – Politica regională a Uniunii Europene 2007–2013”, se atrăgea atenția statelor membre asupra necesității asistării regiunilor mai sărace în procesul de recuperare mai rapidă a diferențelor, mai ales a celor cu impact asupra condițiilor de viață.

Astfel, la acea vreme, aflam că sectorul transporturilor urma să se bucure de o alocație generoasă de 76 de miliarde de euro pentru îmbunătățirea accesibilității regiunilor, precum și pentru facilități în transport. De același tratament urma să se bucure și sectorul ocupării forței de muncă și al reinserției sociale.

Aceste măsuri erau strâns legate de concluzia raportului, care suna în felul următor: „La nivel regional, cea mai bogată regiune este zona rezidențială a Londrei, cu 290% din media produsului intern brut al Uniunii Europene pe cap de locuitor, în timp ce cea mai săracă regiune este nord-estul României, cu doar 23% din media Uniunii Europene.”

Considerați, dragi colegi, că s-a schimbat ceva în bine din 2008 încoace? Zona Moldovei nu are o autostradă care să asigure legătura cu vestul țării. Județele din Moldova nu beneficiază de drumul expres care să asigure un flux normal de trafic. Județele din Moldova nu au rețea feroviară care să asigure legătura cu capitala țării într-un timp rezonabil. Dacă

în anii locomotivei cu aburi distanța Iași–București era parcursă în patru ore și 30 de minute, acum durata medie este de șapte ore, în sensul în care pe cele mai multe segmente de cale ferată restricțiile de viteză nu permit trenului să circule cu mai mult de 50 km/h.

Zona Moldovei nu are legături rutiere și feroviare adecvate cu Republica Moldova, deși ne aflăm la granița de est a Uniunii Europene și ar exista, cel puțin teoretic, interesul consolidării rețelei rutiere și feroviare pe coridoarele paneuropene sau pe capetele de rețea TEN-T.

În ceea ce privește rețelele de drumuri județene și comunale, de cele mai multe ori acestea sunt accesibile doar atelajelor trase de animale, imaginea fiind aproape identică cu imaginea căilor de transport imediat după marea reformă agrară.

În județele din Moldova înregistrăm cea mai mare rată de abandon școlar, cea mai mare rată de îmbolnăviri și decese în spitale, cea mai mare rată de persoane care nu știu carte și cea mai mare rată a șomajului.

Din cauza tuturor celor precizate aici se regăsesc cele mai mici venituri pe cap de locuitor, deci, într-o formulare exactă, cel mai mare procent de sărăcie din Uniunea Europeană.