Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 septembrie 2008
other · adoptat
Adrian Moisoiu
Dezbateri procedurale legate de votul asupra moțiunii 27
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi este intitulată „Se vor înmulți crucile în cimitire”.
Un cunoscut aforism spune: „Un medic mai puțin în spital înseamnă o cruce în plus în cimitir”. Mă îndoiesc că domnul ministru Eugen Nicolăescu îl cunoaște, atâta timp cât strategia pe care o promovează în fruntea ministerului despre care aș spune că nu cu onoare îl conduce dovedește contrariul. Am să mă opresc la câteva aspecte.
Un număr tot mai mare de personal medical solicită eliberarea actelor pentru plecarea în străinătate. Dacă în perioada 1 ianuarie 2007 — 1 ianuarie 2008, 5.600 de medici și 3.300 de asistenți medicali au solicitat eliberarea de certificate de conformitate pentru a lucra în spitale din țările Uniunii Europene, în următoarele șapte luni, numărul acestora a crescut cu alți 1.590 de medici și 1.098 de asistente și moașe medicale.
În principal, motivul plecării îl reprezintă salarizarea. Medicii plecați în Marea Britanie câștigă lunar minimum 3.500 de lire sterline, ceea ce în Franța, Spania sau Germania, înseamnă în jur de 4.500 de euro, în timp ce chiria pe care o plătesc pentru o vilă cu 3 dormitoare este între 800 — 900 de euro.
Ca urmare, nu trebuie să ne mirăm că numărul medicilor români care profesează în Franța a crescut în ultimele 10 luni cu 320%, și cifra are un trend crescător.
Într-o declarație făcută recent, ministrul a precizat că numărul de peste 2.000 de medici care au plecat din țară în ultimul an și jumătate nu este de natură să îngrijoreze, pentru că ceilalți, care au rămas, nu vor pleca, fiindcă „în medicină este foarte important să cunoști limba în amănunțime, în detaliu, în nuanță, în subtilitate.”
Pe de altă parte, salariile nu se pot dubla, după cum propune Nicolăescu, atât timp cât spitalele nu au bani nici pentru materiale sanitare.
În fond, chiar și un salariu de 1.790 lei lunar pentru un medic specialist este de aproape 9 ori mai mic decât în Uniunea Europeană. Însuși profesorul Ionel Sinescu, șeful Clinicii de Chirurgie Urologică de la Spitalul „Fundeni” din București, se întreba: „În condițiile în care pacienții sunt puși să-și plătească singuri investigații pentru tomograf, rezonanță magnetică și să-și cumpere singuri medicamente, cum să mai rămână bani pentru a plăti medicii buni din secție?” Așa că județe ca Alba, Maramureș, Vaslui, Suceava, Arad, Constanța se confruntă cu un deficit major de cadre medicale. În ultima clipă am aflat că până și la vestita Clinică de Cardiologie din Târgu-Mureș, fanion național în domeniu, sunt grave probleme de personal.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății pe anul 2006, România ocupă unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește densitatea medicilor la mia de locuitori, cu 1,9 specialiști față de 3,56 cât are Bulgaria și 4,49 cât are Belgia.
Politica Ministerului Sănătății Publice trebuie să se reorienteze de la aspecte minore, privind înființarea unor comisii care să dezbată necesitatea și încadrarea cabinetelor medicale școlare sau cazuri ale unor minore însărcinate, la crearea și dezvoltarea unor instituții moderne și dotate care, prin condițiile asigurate, să fie capabile să determine medicii să rămână în țară. „Dacă se păstrează această tendință, spitalele ce urmează să se construiască în următorii ani vor fi populate cu vraci și vrăjitori”, spunea profesorul Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Aducerea de moldoveni, chinezi sau alte nații asiatice să trateze cetățenii români, atâta timp cât medicii noștri bine pregătiți — dovadă fiind faptul că sunt acceptați cu brațele deschise în Occident — pleacă este o soluție cât se poate de proastă.