Alina Teiș

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Județul Mehedinți, poarta de intrare a istoriei în România, reprezintă și geografic o proporționalitate a formelor de relief asemănătoare țării: 33% câmpie, 33% ape, 33% munte.

Cu toate acestea, din totalul de 65 de unități administrativteritoriale, în zona montană mehedințeană, conform legislației în vigoare – Legea muntelui nr. 347/2004; Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 355/2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării și listei unităților administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată –, se află doar un număr de 11 unități administrativ-teritoriale, respectiv 15%, cu o suprafață de 18% din cuprinsul județului.

Localități montane sută la sută, precum Orșova, perla mehedințeană a Dunării, fluviul ce taie în două Carpații Occidentali, Bala, stațiune turistică de interes local, Șvinița, comună cu peste 20% cetățeni români de naționalitate sârbă, comunele de munte Ilovița și Bâlvănești, care păstrează vie tradiția românească a muntelui în privința atât a tradițiilor, cât și a vieții cotidiene, sunt în afara zonei montane și, astfel, pe nedrept, sunt excluse din acțiunile pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonei montane la nivel local. Neavând posibilitatea unui schimb de informații cu alte spații montane, nu pot crea proiecte specifice, studii de fezabilitate, memorii de necesitate sau fundamentări pentru a sprijini persoanele fizice și juridice pentru a înființa exploatații agricole montane, construcții agroturistice, grajduri, anexe gospodărești moderne.

Ca deputat de Mehedinți, îmi exprim convingerea, de la această tribună, a Camerei Deputaților, că vom avea puterea să reparăm unele nedreptăți suferite de comunitățile montane excluse total sau parțial din zona montană în anul 2007 și să încercăm, legislativ, o delimitare sau o redelimitare reală a zonei montane a României, inclusiv a zonei montane mehedințene.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Mehedinți, Alina Teiș.