Vasile Gudu

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Reducerea decalajelor dintre România și alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol”.

Previziunile de angajare pentru al III-lea trimestru al anului 2016 în sectorul agricol românesc nu sunt deloc bune. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii și pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al II-lea al anului curent și cu patru puncte procentuale mai slabă decât în același trimestru al anului trecut. Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creștere, dar nici măcar nu stagnează, situația din sector dând semne de înrăutățire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forței de muncă, în ciuda faptului că există oameni interesați.

Cunoaștem cu toții problemele majore din agricultură și suntem conștienți că dificultățile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an au dus la scăderea într-o oarecare măsură a dorinței de angajare a unor noi lucrători în sector.

Există o preocupare la nivelul Comisiei Europene cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Tendința de reducere a forței de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare, în orașe și municipii. Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităților generale de ocupare a forței de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât și în alte sectoare.

Totodată, plățile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecție de bază a veniturilor din agricultură împotriva șocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăți pot fi utilizate, totodată, și pentru investiții. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piață pot acționa pentru a completa efectul stabilizator al plăților directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente atât în sectorul agricol, cât și în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiții, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activități comerciale, dezvoltarea tehnologică și infrastructurile la scară mică, inclusiv infrastructurile de bandă largă.

Este important ca statele membre ale Uniunii Europene să profite din plin de mulțimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendințele în materie de ocupare a forței de muncă specifice propriilor teritorii. Comisia Europeană are soluții în ceea ce privește reducerea decalajelor din sectorul agricol. Rămâne la latitudinea Guvernului român să fructifice aceste fonduri în interesul fermierilor, pentru a reduce decalajele dintre România și alte state și, mai ales, pentru a avea o agricultură performantă.