Gheorghe David

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi am intitulat-o „Trebuie să ne pregătim din timp și, mai ales, bine pentru recensământul populației și al locuințelor”.

După recensământul general agricol care se va desfășura la sfârșitul acestui an, în perioada 14–23 martie anul viitor va fi organizat recensământul populației și al locuințelor.

Spre deosebire de cel precedent din anul 2002, de data aceasta el se va desfășura în condițiile în care țara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, cu drepturi, dar și cu obligații.

Ne este cunoscut faptul că, aidoma majorității țărilor europene, în ultimele două decenii în România sporul natural al populației a fost constant negativ. Înainte de această dată, el a fost menținut relativ ridicat nu numai datorită faptului că cuplurile fertile, tineri mai ales, și-ar fi dorit neapărat mai mulți copii, ci și datorită legislației prin care a fost interzis avortul.

Așa se face că până în anul 1966 rata natalității a fost de 14,3 la mie, în anul următor ea a crescut la 27,4 la mie, pentru a se stabiliza apoi, în ultimii cinci ani dinainte de decembrie 1989, la 16 la mie, cu o medie anuală de 360.000 de nou-născuți.

În decada care a urmat, deci până în anul 2000, ea a coborât la 220.000 anual și se menține cam la același nivel până în momentul de față.

De pildă, în primul semestru din 2009 – este ultima cifră pe care o am la îndemână –, numărul nou-născuților a fost cu 26.241 mai mic decât cel înregistrat în perioada similară din anul 2008.

Așa se face că, după ce înainte de 1989 în România au fost înregistrate peste 23.000.000 de suflete, la recensământul din 2002 numărul acestora a fost de 21.680.974.

În mod sigur, el este mai mic, dacă îi avem în vedere pe cei circa două milioane de români care au emigrat definitiv sau lucrează temporar peste hotare.

În județul Timiș, județul cu cea mai mare întindere din țară, în anul 2002 s-au înregistrat 677.774 de locuitori, pentru a ajunge, în urmă cu doi ani, la 713.343. Creșterea este totuși modestă, dacă ne gândim la fenomenul îmbătrânirii și al depopulării până aproape de dispariție a numeroase sate. Scăderea dramatică nu poate fi pusă exclusiv pe seama liberalizării avorturilor, ci și pe seama a numeroși alți factori, care țin de aspecte de natură economică, socială, educație și, mai ales, de cultura indivizilor.

Pentru elaborarea politicilor și strategiilor de dezvoltare, cunoașterea exactă a numărului de locuitori, a nivelului de cultură și de pregătire profesională, a structurii ocupaționale, a structurii pe vârstă, sex, naționalitate, apartenență religioasă, a numărului de locuințe și a suprafaței ce revin fiecărui membru de familie sunt informații indispensabile elaborării de acte normative de interes economic, social și național, iar pentru ca datele obținute să se suprapună exact realităților din teren pregătirea viitorilor recenzori trebuie să înceapă din acest an.