Mircea Lubanovici

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să-mi exprim sprijinul pentru propunerea legislativă intitulată „Lege pentru instituirea Zilei naționale în memoria românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și în întreaga Basarabie”, inițiată de colegul nostru de circumscripție, domnul deputat Tudor Panțîru, propunere a cărei soartă se va decide azi, prin votul final al plenului Camerei Deputaților.

Nu trebuie uitat niciodată că, în anul 1940, România era nevoită să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de 3 milioane de români. Captivi într-o țară străină, mulți români au încercat să treacă granița înapoi în România. Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Bucovina răpită de URSS în România. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma deportărilor, estimările ridicându-se la câteva sute de mii. Au avut loc trei valuri de deportări ale populației din Basarabia și Bucovina de Nord, în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953, acestea făcându-se cu vagoane de vite în Siberia, Kazahstan, iar uneori dincolo de Cercul Polar.

Printr-un decret al președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a fost formată Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din

Republica Moldova. Aceasta a evaluat numărul persoanelor deportate și supuse represiunilor în anii 1929–1951, pe teritoriul Republicii Moldova, la peste 90 de mii de persoane. Concluziile comisiei, prezentate Parlamentului Republicii Moldova de președintele Ghimpu în ianuarie 2010, atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 nu a fost o consecință nemijlocită a secetei, ci a politicii economice și sociale a regimului totalitar comunist față de populația din Republica Moldova, a sistemului de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de comisie, în urma foametei au decedat circa 200 de mii de oameni.

A fost publicată și o carte despre condițiile dramatice ale refugiului basarabenilor și bucovinenilor, din 1940 și 1944, despre masacrul de la Fântâna Albă, despre exodul și pierderile de vieți omenești, sub titlul „Basarabeni și Bucovineni în Banat, Povestiri de viață” apărută la Editura Marineasa, Timișoara, 2010, și în ediția a II-a la Editura Brumar, Timișoara, în 2011.

Chiar dacă inițiativa legislativă menționată a primit avizul negativ din partea Guvernului, pe motiv că „nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziția art. 138 alin. (5) din Constituția României”, considerăm că se pot găsi fondurile necesare din rezerva bugetară aflată la dispoziția Guvernului, pentru a aduce cuvenita reparație morală memoriei românilor basarabeni care au fost victime ale ocupației sovietice, având în vedere și faptul că România a reușit, măcar la nivel moral, să se desprindă de comunism prin „Declarația de condamnare a comunismului”, prezentată în Parlament, în 2006, de președintele Traian Băsescu.