Ioan Ghișe

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă ruga să retrimiteți la comisie acest proiect de lege, din următoarele motive:

Senatul, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu a analizat niciun amendament asupra proiectului de lege. Există o situație de partizanat, prin care unii dintre colegi – notari și avocați – sunt interesați ca un astfel de proiect de lege să nu fie promovat.

Așadar, la Senat, proiectul de lege a primit raport negativ de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, fără a fi dezbătut și analizat pe fond.

Senatul, în plen, a menținut raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. La Cameră, scenariul s-a repetat. Au fost sesizate Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

La Comisia pentru muncă și protecție socială, inițial s-a dat raport favorabil și, în dezbaterea în plen a celor două comisii, a fost supus la vot proiectul venit de la Senat cu propunere de respingere. Pe cale de consecință, s-a dat raport negativ și se propune respingerea.

Vă rog să aveți amabilitatea să acceptați retrimiterea la comisie, din următorul considerent: în mod aproape unanim, se recunoaște faptul că este necesară, în România, o reglementare-cadru privind profesiile generic numite profesii liberale. De fapt, este vorba de profesii reglementate.

Astăzi, când vorbim, sunt 25 de astfel de domenii care au legi speciale și ele nu sunt în concordanță cu trei repere. Este vorba de Directiva nr. 36 din 2005, din 7 septembrie, a Parlamentului European privind recunoașterea calificărilor în Europa, este vorba de Directiva Comisiei Europene privind serviciile și, respectiv, este vorba de Constituția României, art. 116–117, care vorbesc despre autorități publice de specialitate. Noi avem o lege – Legea nr. 200/2004 – care se referă la recunoașterea calificărilor profesionale în România.

Problema de fond însă este că, în această lege, la unele tipuri de profesii, în mod special acelea care sunt mult mai stimulante din punct de vedere al câștigurilor materiale, autoritățile de reglementare și control sunt organisme de tip privat, structuri asociative private, iar la profesii unde câștigurile materiale nu sunt atât de mari, autoritățile de reglementare sunt de regulă publice, în cadrul unor ministere.

Așadar, mai devreme sau mai târziu, Comisia Europeană și Parlamentul European vor presa asupra României pentru faptul că pe piața serviciilor, în ceea ce privește prestarea de profesii reglementate, România nu are create condițiile pentru piață liberă, și voi da un singur exemplu, ca să nu vă rețin prea mult atenția: noi suntem în situația absolut nefericită că, în România, 1.680 de notari își împart o piață de 21 de milioane de clienți, persoane fizice sau juridice. Problema este următoarea: prin legea specială a notarilor, care a fost modificată nu mai puțin de 44 de ori, media este de aproape patru modificări pe an, s-a creat mecanismul prin care o structură profesională nu permite nou-veniților să intre pe piața prestării respectivei profesii. Și noi avem acum, la Comisia de afaceri europene a Parlamentului, Planul național de reformă, prin care Guvernul, în numele României, se angajează la Comisia Europeană că va crea condiții de acces liber pe piață, în mod special tinerilor și femeilor.