Andrei Daniel Gheorghe

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident că Partidul Național Liberal va susține adoptarea acestei propuneri legislative și devenirea ei lege, dat fiind faptul că noi considerăm că trebuie să avem o atenție deosebită față de comunitatea românească din Ucraina, o comunitate care numără o jumătate de milion de oameni, iar aceste acorduri de cooperare și colaborare, care au impact atât în domeniul investițiilor publice locale, cât și în domeniile cultură, tineret, sport, artă, sunt esențiale pentru păstrarea și continuarea identității românilor din Ucraina.

Dat fiind faptul că în Ucraina avem o comunitate românească, o comunitate mare, o comunitate veche și o comunitate care în bună măsură a făcut parte din România Mare, acum, în anul Centenarului Marii Uniri, mi se pare esențial ca noi să nu-i uităm pe românii din nordul Bucovinei, pe românii din sudul Basarabiei, pe românii din regiunea Odessa, pe românii din fostul județ Hotin, pe românii din Cernăuți, vechea capitală a Bucovinei, și pe românii din Maramureșul de Nord.

Acest tip de acorduri deja funcționează pe relația cu Republica Moldova. Foarte multe comunități locale, primării de comune și orașe și chiar consilii județene s-au înfrățit cu entități administrativ-teritoriale similare de dincolo de Prut. Comunitățile românești de aici au reușit să dea o mână de ajutor pe mai multe paliere fraților noștri dintre Prut și Nistru, iar acest lucru poate fi repetat cu succes și în cazul românilor, spre exemplu, din regiunea Cernăuți și din restul Ucrainei.

Mi se pare un lucru absolut firesc, un lucru absolut normal și un lucru de încurajat ca această relație transfrontalieră să se dezvolte și să-i putem ține aproape pe acești frați ai noștri care au suferit atât de mult din pricina ocupației sovietice, a Pactului Ribbentrop-Molotov și a comunismului de tip sovietic din fosta Republică Sovietică Ucraineană.

De asemenea, aș vrea să mai accentuez un aspect. Trebuie ca toate autoritățile publice din România, în special Guvernul României, dar și noi, Parlamentul României, să avem mare grijă, în continuare, cu privire la Legea educației din Ucraina. Acel articol 7, care anulează învățământul în limba minorităților naționale, doar a fost amânat temporar.

Avem de-a face mai curând cu o temporizare a autorităților ucrainene, ca urmare a presiunilor internaționale și a presiunilor care au existat la nivel european, odată cu verdictul dat de Comisia de la Veneția, și, în fapt, noi trebuie să fim în continuare atenți la ceea ce se întâmplă în Ucraina și să punem acea presiune internațională necesară pe Guvernul de la Kiev nu doar ca acest articol 7 din Legea educației din Ucraina să fie amânat sau să fie temporizat sau să fie mascat sub alte reglementări legislative, ci să fie anulat. Pentru că Ucraina este obligată, ca o țară care are pretenții de integrare euroatlantică, să respecte drepturile minorităților naționale, iar dreptul la educație în limba minorităților este un drept esențial peste tot în Europa și în lume.