Iulian Bulai

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încep această intervenție felicitându-l din inimă pe colegul meu Silviu Vexler, coleg în Parlament, dar și romașcan. Și eu sunt din Roman.

Mă bucur foarte mult că astăzi, în Parlament, discutăm și votăm această lege, pentru că cultura românească ar fi mult, mult, mult mai săracă fără o prezență activă a minorității evreiești, cu personalități de marcă.

Ce ar fi literatura română fără Mihail Sebastian, fără „Jocul de-a vacanța”?!

Ce ar fi avangarda interbelică fără Tristan Tzara sau Paul Celan?!

Ar fi mai săracă!

Ce ar fi teatrul românesc fără Maia Morgenstern și ce ar fi lumea academică fără Solomon Marcus?!

Ar fi o Românie mai săracă!

Mă bucur foarte mult că astăzi sărbătorim contribuția acestei minorități la cultura românească.

De asemenea, acest proiect legislativ organizează un cadru simetric pentru victimele Holocaustului și susțin din inimă, împreună cu colegii mei de la USR, această inițiativă.

Acum trei luni am votat împreună Legea Muzeului Comunismului, ororilor comunismului. Era firesc ca astăzi să votăm o lege care, din punct de vedere muzeal, va găsi sau va reprezenta o formă de justiție pentru memoria scurtă a unora și spre recunoașterea sacrificiului multora.

Susținem din inimă această inițiativă și îl felicit din nou pe colegul Silviu Vexler pentru calm, anduranță și perseverență. Vă mulțumesc.