Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 martie 2008
Informare · adoptat tacit
Angela Buciu
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorată asistență,
Declarația mea politică se referă la un comunicat oficial emis de Academia Română, prin Institutul său de Sociologie și Centrul de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Filiala județeană a PRM Maramureș își exprimă îngrijorarea și temerile generate de precedentele periculoase privind declararea independenței unilaterale a provinciei Kosovo.
Apreciem că, în aceste momente de o mare gravitate internațională, Președinția și Guvernul României au adoptat o poziție corectă și fermă, la care și partidul nostru subscrie fără rezerve.
Într-o luare de poziție fără precedent, Academia Română a emis zilele trecute un comunicat oficial, prin Institutul său de Sociologie și Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Academia trăgea un semnal de alarmă în legătură cu „situația de o gravitate excepțională a comunității românilor din județele Harghita și Covasna, în contextul politic intern și internațional actual”.
Cercetătorii Academiei Române au avut în vedere „în special utilizarea forțată a situației din Kosovo ca precedent pentru România, de către înalți oficiali străini și lideri ai minorității maghiare din România”.
De ce s-a ajuns la acest aspect? Deoarece, nu de multă vreme, parlamentari ai Ungariei au anunțat că vor urmări „cu cea mai mare atenție” evoluția situației din Kosovo, pentru a o putea folosi ca precedent pentru „membrii națiunii maghiare din jurul granițelor”.
De asemenea, Academia Română afirmă că opinia publică nu cunoaște faptul că în prezent județele Harghita și Covasna sunt supuse unui proces constant de epurare etnică.
Ne mai aduce la cunoștință că limba română, ca limbă oficială a statului român, a fost eliminată din spațiul public. Că agravarea situației și recrudescența demersurilor separatiste sunt încurajate de complicități politico-economice transpartinice și de lipsa de reacție a instituțiilor statului, prizoniere ale complicităților respective sau ale incapacității de gestionare a unor situații care vizează siguranța națională.
Jocul extrem de periculos la care se pretează UDMR, în frunte cu liderii săi, a demonstrat încă o dată duplicitatea și consecvența cu care această formațiune culturală se erijează în partid politic etnic, pentru a-și atinge scopurile sale mascate, spre obținerea autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc și apoi a întregului Ardeal.
Ieșirea la suprafață a adevăratelor sentimente revizioniste ale organizației UDMR au fost demonstrate, mai mult ca oricând, prin poziția lor total opusă față de partenerii de coaliție și față de Guvernul României, din care și ei fac parte, însă, din nou, guvernanții noștri n-au luat nicio atitudine.
La ce să ne mai așteptăm? Integritatea teritorială nu se negociază, nu se joacă la ruletă și nu este subiect de dispută. De aceea, orice discuție pe această temă nu-și găsește fundamentul.