Vasile Filip Soporan

Declarații politice și intervenții ale doamnelor și domnilor deputați: — Andrian Sirojea Mihei — declarații politice intitulate: „Ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise” și „Bugetul României — între bunăstarea cetățeanului român și orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni”; — Dumitru Bentu — declarație politică intitulată „UNICEF”; — Gheorghe Barbu — semnal de alarmă cu privire la situația copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate; — Becsek-Garda Dezső Kálmán — semnalarea unor nereguli în activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; — Ștefan Baban — declarație politică intitulată „Fără orgolii, fără ambiții, fără răzbunări”; — Vasile Mocanu — atenționare privind împărțirea pe criterii politice a fondurilor guvernamentale destinate unităților de învățământ din județul Iași; — Olguța Cocrea — intervenție intitulată „9 octombrie — Ziua Mondială a Poștei”; — Cornel Ștefan Bardan — declarație politică intitulată „Remeș transformă fermierii români în victime ale Guvernului liberal”; — Király Andrei Gheorghe — evocarea unor evenimente de tristă amintire: „Ziua mâniei, 6 octombrie 1849”; — Aledin Amet — declarație politică cu tema „Este nevoie de un festival de teatru care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez”; — Mihai Dumitriu — declarație politică cu titlul „A.P.I.A. sabotează agricultura din România”; — Adrian Moisoiu — declarație politică intitulată „Introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat”; — Emil Strungă — declarație politică cu titlul „Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare”;

642 cuvinte

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația mea politică intitulată: „Turcul neizgonit și schimbările climatice, în dezbaterea instituțiilor europene”.

Mă aflu sub impresia a două evenimente petrecute la interval scurt în această toamnă.

În prima parte a lunii septembrie am luat parte la o reuniune dedicată acțiunilor și tehnologiilor care vizează protecția mediului, desfășurată la Cluj. Aceasta a scos în evidență preocupările existente la nivel local și la nivelul mediului de afaceri, cu plusurile și minusurile care există în acest domeniu de activitate.

În acest cadru am remarcat sinceritatea și dinamismul unui turc, pe nume Eryaz Salih, care, folosind propriul spațiu de prezentare din cadrul expoziției, a arătat nepăsarea, lipsa de preocupare și de acțiune pentru păstrarea naturii binecuvântate cu toate frumusețile din zona Borșa — Maramureș.

Supărarea turcului, așezat în această zonă la începutul anilor ’90, era însoțită de soluții mai simple sau mai complexe, care țin de cetățean, de comunitatea locală și județeană, de agenții economici, pe care, din păcate, nu le vedea pornite și realizate. La ceea ce a făcut el într-o țară pe care o consideră și a lui și ce au făcut ceilalți în țara lor, domnul Eryaz Salih îmi spunea, și serios, și în glumă, că dacă Ștefan cel Mare și Sfânt s-ar ridica din veșnicia odihnei ar fi sigur, cântărind realitățile, că l-ar accepta în această zonă și nu l-ar izgoni din țară.

La o asemenea gândire m-am bucurat și, în același timp, m-am întristat. M-am bucurat că există o reală preocupare pentru starea mediului, pentru conservarea acestuia, realizând într-o manieră concretă și personală cerințele primei Conferințe a Națiunilor Unite asupra mediului și omului, de la Stockholm, din 1972, și anume: asigurarea dreptului oamenilor la un mediu sănătos și datoria lor de a-l proteja, și acest lucru realizându-se răspunzând nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare să răspundă nevoilor lor.

Și m-am întristat pentru că nu există acțiuni continue și eficace la nivel de comunitate locală și la nivel național.

Nemulțumirea este amplificată și de diferența de preocupare existentă în acest domeniu, între cea prezentă la nivel european, și cea simțită la nivel național, rezultată și în urma participării mele împreună cu alți colegi la cel de-al doilea eveniment la care am făcut referire la început, desfășurat în zilele de 1 și 2 octombrie în cadrul Parlamentului European.

Reuniunea parlamentară privind schimbările climatice cu tema „Să ne ridicăm la nivelul așteptărilor” s-a desfășurat cu participarea reprezentanților parlamentelor naționale, a Parlamentului European, a reprezentanților oamenilor de știință specializați în schimbările climatice și a organizațiilor nonguvernamentale.

Acțiunea a avut organizate trei grupuri de lucru, și anume: adaptarea la schimbările climatice — concepte naționale, energii regenerabile, strategii europene și naționale, cele mai bune practici, și reducerea emisiilor în sectorul construcțiilor, modernizarea clădirilor publice și private.

În contextul ședinței