Ion Eparu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Bună ziua sau bună dimineața, după caz.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cum vor putea fi motivate cadrele didactice să performeze într-un sistem în care eforturile lor nu sunt remunerate pe măsură”.

Stimați colegi,

La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, am primit recent spre studiu două documente de analiză ce vizează prioritățile de ansamblu ale Uniunii Europene pentru anul 2013 și care vorbesc, în acest context, despre nevoia unei regândiri a sistemului de educație, prin investiții în competențe. În opinia mea, acest nivel de abordare european a intrat mult prea puțin într-o necesară dezbatere parlamentară.

De aceea, mi-am propus ca, prin prezenta intervenție de la tribuna Camerei Deputaților, să mă opresc asupra unor aspecte pe care consider că trebuie să le avem în vedere.

A fost, mai întâi, documentul intitulat „Analiza anuală a creșterii pentru 2013”, care stabilește prioritățile economice și sociale ale Uniunii.

În acest context, educația este amintită în cadrul direcției intitulate „Promovarea creșterii și a competitivității în prezent și în viitor”, care stabilește faptul că „Prioritățile la nivel național ar trebui să includă îmbunătățirea sistemelor de educație”.

De asemenea, România este amintită la aspecte negative, ca fiind unul dintre statele europene ce au redus bugetul pentru educație, în contextul reducerilor bugetare.

Cel de-al doilea document la care mă refer, intitulat „Comunicarea Comisiei Europene privind regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune”, este adresat Parlamentului European, Consiliului European, Comitetului Economic și Social European, precum și Comitetului Regiunilor. Acest document lansează o serie de noi provocări în ceea ce privește învățământul românesc, provocări menite să modernizeze sistemul educațional actual și să sprijine formarea profesională a tinerilor.

Propunerile se bazează pe rezultatele unui amplu proces de evaluare a progreselor înregistrate în ultimii ani de țările membre ale Uniunii Europene. Din nefericire, România este deficitară la capitolul progres și constat, cu dezamăgire, faptul că ne menținem pe ultimele locuri în clasamentul european la majoritatea punctelor abordate. Conform datelor statistice publicate pe site-ul Comisiei Europene, în anul 2009, 41,3% dintre tinerii din România care au împlinit 15 ani aveau deficiențe la citit, în timp ce, doi ani mai târziu, în 2011, doar 20,4% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 30–34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, față de 40%, ținta Uniunii Europene. În același an, 17,5% dintre elevi abandonau școala (este adevărat, avem procente mai mici ca în Spania și Portugalia, dar nivelul de abandon rămâne totuși unul foarte ridicat), în timp ce rata medie de participare a adulților la programul special de învățare pe tot parcursul vieții era de doar 2% față de media Uniunii Europene, care este de 8,9%.