Mihai Cătălin Botez

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, dar mai ales dragi români,

Zilele acestea ne confruntăm cu o dezbatere foarte importantă pentru noi, ca țară, dar nocivă, prin intensitatea trăirilor celor implicați și a urii ce se revarsă între susținătorii celor două tabere. Îmi place să văd atât de multă pasiune și atât de multă dorință de implicare, dar din păcate vom vedea că e un foc de paie. După data de 7 octombrie nu vom mai vedea atât de multă implicare.

Subiectul referendumului este unul important, dar cu un puternic potențial dezbinător.

Ceea ce cred că este important să avem în minte este să înțelegem că puterea modernizatoare a țării stă în unitatea noastră ca popor, că bunăstarea noastră nu depinde de rezultatul referendumului, oricare va fi acela.

Ideea asupra căreia aș vrea să medităm cu toții mai mult este că ne erodăm ca națiune, ca popor. Am trecut prin două epurări masive, una generată de instalarea regimului comunist, când o întreagă clasă de intelectuali, dar și oameni din clasa de mijloc au fost uciși, iar a doua a avut loc după ani ’90, când milioane de români au început să-și facă un rost prin alte zări. Au plecat mulți oameni cu spirit de inițiativă, cu spirit civic, oameni muncitori și cu o bună moralitate.

Oamenii care pleacă din România pleacă pentru că au nevoie să-și asigure nevoile de bază, iar asta este trist, dar și mai trist este că pleacă români care își pot satisface decent nevoile primare, dar nu se mai regăsesc în valorile și modul de viață autohtone. Nerespectarea legii, sentimentul de injustiție, politicile publice incoerente cred că sunt cele care mai des ne fac să ne gândim la zări mai senine.

Apelul meu se îndreaptă către toți cei care iubesc România: să rămână acasă, să caute să se implice în comunitate, să caute oameni care le seamănă și să încercăm împreună să facem din România un loc mai bun.

Dezbaterea care ar trebui să ne consume atât de multă energie acum, în anul centenar, ar trebui să fie cum reușim să fim mai uniți, cum facem să evoluăm și să ne dezvoltăm fiecare dintre noi. Cum facem să fim niște frați, surori, soți, colegi..., cetățeni mai buni.

Un fel de lehamite se instalează ușor, ușor și ne macină din interior. Multă lume este nemulțumită de clasa politică și așteaptă una mai bună, mai demnă, pentru care să vină la vot. O schimbare nu se va produce peste noapte. Îndemnul meu este să facă ei parte din această clasă politică pe care o vor sau să-și motiveze prietenii să intre în politică și să fie

modele de urmat și de votat, iar treptat, prin sacrificii personale și dăruire, vom ajunge să facem din România un loc în care să-ți faci planuri de viitor, nu bagajele să pleci peste hotare.

Vă propun să lăsăm ura la o parte și să ne preocupe mai

- mult valorile ce ne unesc și care ne fac puternici împreună. Vă mulțumesc.