Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 iulie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Dan Radu Zătreanu
Discurs
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se referă la situația românilor de pe Valea Timocului și are titlul „Pe Valea Timocului locuiesc români, nu vlahi!”.
„Îi rugăm pe prietenii sârbi să-și faciliteze parcursul european prin ușurarea dialogului dintre statul sârb și minoritățile naționale”.
Acesta este tonul pe care l-a folosit, stimați colegi parlamentari, ministrul Teodor Baconschi la întâlnirile oficiale pe care le-a avut cu prilejul vizitei de săptămâna trecută din Serbia, și asta după ce, în ultima lună, autoritățile de la Belgrad au intimidat, prin anchetări de tip fascist, membrii comunității române de pe Valea Timocului, care au dorit să-și aleagă propriii reprezentanți în consiliile naționale. Problema românilor timoceni, cărora autoritățile sârbe vor să le șteargă identitatea națională, datează de peste 200 de ani! În tot acest timp, generație după generație, românii de pe Valea Timocului s-au întrebat din tată în fiu de ce sunt numiți „vlahi”. Modelul stalinist îl cunoaștem, căci am mai auzit teoria aceasta și dincolo de Prut, unde se acreditează ideea că basarabenii noștri nu vorbesc limba română, ci limba moldovenească, așa cum și limba românilor de pe Valea Timocului ar fi, chipurile, limba vlahă! Am atras atenția, inclusiv de pe băncile Camerei Deputaților, asupra nedreptăților la care este supusă comunitatea românească din nord-estul Serbiei. Nu s-a făcut nimic.
Ministerul Afacerilor Externe mi-a răspuns la interpelarea pe care am făcut-o, într-o limbă de lemn pe care ar fi invidiat-o până și secția de cenzură a Partidului Comunist! Cuvinte goale, copiate din acordurile internaționale, prin care nu se comunică absolut nimic concret.
De fapt acest concret îl așteptam și de la recenta vizită în Serbia a ministrului român de externe. Câte școli în limba română se vor face pe Valea Timocului? Câte ore de program în limba română vor fi introduse în grilele radiourilor și ale televiziunilor locale?
Iată doar câteva dintre temele pe care, dacă am fi fost luați în seamă și am fi fost incluși în delegația care s-a deplasat în Serbia, după cum ne-am arătat disponibilitatea încă de acum o lună, le-am fi abordat și am fi insistat să le perfectăm prin acorduri scrise. Înțelegem că limbajul diplomatic cere anumite eleganțe, dar nu putem fi de acord ca, în vreme ce conaționalii noștri sunt anchetați în masă, orbindu-li-se ochii cu lampa chiar, noi să aruncăm cu petale de trandafiri pe drumul către Uniunea Europeană al Serbiei. Să nu uităm câte stegulețe am avut noi de eliminat în perioada de preaderare! Să nu uităm câte dojeni am primit! Nu s-a purtat nimeni cu mănuși cu noi!
România va trebui să-și exprime foarte clar și fără echivoc poziția cu privire la acordarea drepturilor minorităților românești din Serbia, ca o condiție a aderării vecinilor noștri la Uniunea Europeană. Nicio concesie nu mai poate fi făcută Guvernului lui Tadici, care una spune și alta face în privința românilor din Timoc. Sunt peste 300.000 de români timoceni care au dreptul la cultură, la școli, la religie în limba română! Aceasta este poziția pe care doresc să o exprim de la tribuna Parlamentului României și pe care, după cum am văzut din comunicatele oficiale ale Ministerul Afacerilor Externe, ministrul Baconschi a evitat-o! Românii din Timoc au nevoie de sprijinul nostru concret și de acțiuni ferme ale statului român pentru a nu le fi ștearsă identitatea națională.