Ion Eparu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este o declarație pe care, cu toată sinceritatea vă spun, nu am crezut că o să ajung să o fac de la acest microfon. Am făcut câteva declarații despre unele inadvertențe ale sistemului nostru educațional, dar n-am crezut că, iată, se va întâmpla ceea ce voi face astăzi, să ajung cu declarații politice până la nivelul întâmplărilor din grădinițe, acolo unde, în opinia mea, în afară de dragoste, de grijă, n-ar trebui să existe altceva.

Am intitulat-o „Violența în grădinițele din România”.

În calitatea mea de cadru didactic, întotdeauna m-am declarat revoltat ori de câte ori am citit în presă sau am aflat din alte situații de cazurile de violență din instituțiile de învățământ din România. Situația devine și mai tristă atunci când vorbim despre agresiunile manifestate de cei de la catedră asupra celor pe care ar trebui să-i instruiască cu răbdare și dragoste, din respect și loialitate față de meseria pe care și-au ales-o de bunăvoie.

Scenele care au împânzit zilele acestea mass-media, filmate la grădinița din satul Poiana din județul Vrancea, în care o doamnă educatoare agresează atât verbal, cât și fizic copiii m-au făcut să reflectez la impactul pe care aceste gesturi îl au asupra elevilor aflați abia la început de drum în ale educației.

Pentru cei mici, martori la asemenea evenimente, grădinița de astăzi, respectiv școala de mai târziu, nu reprezintă nici spațiul de joacă sau relaxare, nici de socializare sau studiu, nici spațiu securizant, ci o instituție în care vin, forțați de părinți, pentru a fi agresați și umiliți.

Țin să precizez că, din punct de vedere psihologic, un preșcolar își formează personalitatea până la 5 ani, urmând ca până la vârsta de 10 ani doar să o exerseze. Un exemplu de comportament agresiv la vârste atât de fragede va avea repercusiuni grave mai târziu, aceste experiențe influențându-i capacitatea de învățare, reacțiile și socializarea cu cei din jur. Preșcolarii agresați vor deveni mai târziu elevi violenți și indisciplinați. Astfel, alături de părinți, educatorul, primul nostru cadru didactic, se face responsabil în primii ani de viață și de formarea omului de mai târziu, el gestionând cu atenție și disciplinând emoții și reacții. Din nefericire, cazul din Poiana se adaugă multor altora prezentate în ultima vreme. Atât în grădinițele de stat, cât și în cele private, cazurile de violență verbală și fizică asupra preșcolarilor au devenit din ce în ce mai frecvente. E de prisos să precizăm că asemenea gesturi la clasă nu numai că-l fac de rușine pe omul care le practică, ci scad nivelul întregului sistem educațional.

Cum deja am mai precizat, susțin înăsprirea sancțiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în sistemul educațional, mai ales în cazul în care cel vinovat de nerespectarea regulilor este cadrul didactic. Persoanele cu un astfel de comportament nu dau dovadă de profesionalism, nefiind capabile de reprimarea emoțiilor și neajunsurilor personale, ca urmare neavându-și locul în sala de clasă.