Gheorghe Udriște

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi deputați,

Doamnelor și domnilor,

„Timbrul de mediu, la un an de la implementarea lui – zero rezultate”. Acesta este titlul declarației mele politice de astăzi.

Taxele percepute cu ocazia primei înmatriculări de către statul român par să aibă în timp aceeași soartă: mai devreme sau mai târziu, se constată incompatibilitatea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu cu art. 110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În logica lucrurilor, asemenea lucruri sunt previzibile, din moment ce taxele de acest tip, indiferent de variantă, au fost concepute să repare „gaura” lăsată în bugetul de stat de abolirea taxelor vamale, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Se împlinește un an de când Ordonanța de urgență nr. 9/2013 a Guvernului USL a introdus timbrul de mediu, iar rezultatele dovedesc inutilitatea acestei taxe prost legiferate.

Taxa de mediu, taxa de poluare, taxa pe mașină sunt taxe implementate de toate statele membre ale Uniunii Europene.

De ce în România se dovedește a fi un eșec orice astfel de tentativă? Incompetență, dezinteres, afaceri personale. Indiferent care este motivul, ajungem mereu la același rezultat: statul român s-a dovedit de fiecare dată ineficient când a impus o taxă de mediu, iar posesorii de mașini din România au plătit pentru lipsa de interes a autorităților române.

Schimbările perpetue, la fiecare ministru sau guvern, au produs mai degrabă mai multă pagubă decât orice câștig pe care ar fi trebuit să-l ofere o taxă de mediu.

Guvernul USL a decis în martie 2013 plata timbrului de mediu la vinderea sau cumpărarea mașinilor pentru care nu a fost achitată taxa auto.

Decizia de a nu achita taxa în prealabil, o taxă auto, a permis-o tot legislația română. Obiectivul oficial al Guvernului prin impunerea acestei taxe a fost acela de a impulsiona

românii să cumpere mașini noi, care utilizează tehnologii curate, și reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

În realitate, lucrurile au stat exact invers. Românii nu și-au permis achiziționarea de mașini noi, importurile de automobile rulate au crescut, iar tranzacțiile cu mașini deja înmatriculate în România au scăzut drastic. O strategie prost gândită sau, din contră, o afacere bine pusă la punct? Timbrul de mediu, contrar a ceea ce am fi vrut să realizeze, a reușit să crească numărul mașinilor rulate din import. În ceea ce privește achiziționarea de noi mașini, realitatea își spune cuvântul: nu toți românii își permit astăzi mașini noi-nouțe.

Timbrul de mediu, nicidecum o taxă pentru diminuarea poluării, ci mai degrabă o taxă care influențează achiziționarea de automobile – în beneficiul cui?! –, i-a afectat pe cei care sunt deja posesorii unui automobil, adică tocmai cei care ar fi putut, poate, să-și vândă în acest an mașina pentru a-și cumpăra una mai nouă. Așadar, cei cu mașini înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007 preferă să-și țină mașinile vechi, astfel sunt nevoiți să scadă din preț la vânzare, pentru ca noul proprietar să poată acoperi și taxa de mediu. Așa convingem românii să-și achiziționeze o mașină la mâna a doua din afara României, pentru care oricum se plătește un timbru de mediu.