Nechita Stelian Dolha

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea de astăzi ar trebui să fie, practic, un semnal de alarmă față de modul în care înțeleg să răspundă unele ministere întrebărilor și interpelărilor pe care le adresăm de la această tribună și seriozitatea cu care este privită această pârghie parlamentară.

Am remarcat, nu doar eu, ci și foarte mulți dintre colegii mei, că atunci când funcționarii ministeriali nu știu ce să răspundă în numele miniștrilor la întrebările noastre sau pur și simplu vor să scape repede de sarcina încredințată, recurg la tot soiul de tertipuri de evitare.

Unul dintre acestea este folosirea unui limbaj excesiv de tehnic sau a unuia pur academic. În avalanșa năucitoare a unor asemenea termeni, cel care a adresat întrebarea înghite cel mai adesea în sec și se mulțumește cu un răspuns care nici nu e lămuritor, nici nu folosește nimănui.

Să vă dau un exemplu. Zilele trecute am întrebat Ministerul Agriculturii ce programe și măsuri legislative are în vedere pentru a proteja semințele tradiționale românești și comercializarea acestora, după ce am semnalat într-o declarație politică faptul că am ratificat un tratat, dar nu am prevăzut un organism care să se ocupe cu conservarea soiurilor autentic românești.

Subiectul este unul sensibil, în condițiile în care ziarele românești și ONG-urile vorbesc de mai bine de o lună de o așa-numită cruciadă a Uniunii Europene împotriva soiurilor tradiționale, că un proiect de lege agreat de Comisia Europeană încurajează comercializarea semințelor moderne, chimicalizate, în timp ce semințele țărănești sunt considerate insuficient de pure genetic. Conform acestor publicații, soiurile autentic românești pentru care producătorii nu-și permit certificarea, care costă mii de euro, sunt victime sigure în acest așa-zis război.

Pe fondul unei asemenea stări de lucruri, mă așteptam să primesc de la Ministerul Agriculturii un răspuns simplu, suplu, concret. Iar dacă problema ține doar colateral de competența lor sau nu ține deloc, s-o spună. Dar răspunsul pe care l-am primit este năucitor și sună cam așa: „Aplicarea principiului holistic în domeniul conservării biodiversității vegetale relevante pentru agricultură este un imperativ al ultimilor ani și constituie cel mai eficient mijloc de conservare a geoplasmei”.

Apoi continuă cu explicații despre conservarea _„per se”_ și _„in situ sau on-farm_ ” și concluzionează: „sinergia rezultată din combinarea cunoștințelor științifice cu cele ale fermierilor reprezintă ecuația unui management de succes al resurselor genetice vegetale”.

Vi-l imaginați pe domnul ministru Daniel Constantin vorbind așa? Eu, unul, nu.

Cred că nu mai e cazul să continui cu răspunsul, nici nu are nevoie de comentarii, vreau să le spun celor care l-au scris doar atât: dacă aveam nevoie de considerații academice sau de prelegeri din tratate de specialitate mă adresam Academiei Române sau catedrei de specialitate de la vreo universitate agricolă.