Viorel Ionel Blăjuț

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru mulți, primul articol din Constituția României a devenit doar o propoziție fără însemnătate. Pentru mine, ca ales în Parlamentul țării, „România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”.

În ultima perioadă, statalitatea țării este pusă la încercare, iar lipsa de reacție a clasei politice mă îngrijorează. Pe instituțiile publice, alte steaguri decât cel național sau cel al Uniunii Europene sunt arborate fără jenă, iar lipsa de reacție a autorităților competente este strigătoare la cer. Prin Constituție, drapelul României este tricolorul, iar unii indivizi, dirijați de forțe obscure, încearcă să ne impună, în județele Harghita, Covasna și Mureș, un alt drapel. Articolul 55, alineatul (1) din Constituție spune clar: „Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.” Ce a făcut premierul României sau prefectul din județul Harghita, când primarul din Miercurea Ciuc a arborat așa-zisul steag al Ținutului Secuiesc? Ce este acest Ținut Secuiesc și ce grup cere autonomia acestui teritoriu? Tot în Constituție se specifică faptul că „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor ei, fără deosebire de rasă, de naționalitate sau de origine etnică”. De ce se negociază acest lucru? Premierul Ponta a declarat că pot fi arborate pe primării însemnele orașului și, prin urmare, nu vede o problemă în faptul că pe instituțiile publice din România și în cele trei județe sunt arborate aceste steaguri ale Ținutului Secuiesc.

Oare nu sunt periculoase aceste declarații oficiale ale unui înalt demnitar al statului, care se bucură de toate privilegiile oferite de acest statut?

„Nimeni nu este mai presus de lege.” Și, din acest motiv, îl chem în Parlamentul României pe premierul țării să dea socoteală pentru lipsa de reacție și pentru declarațiile sale iresponsabile. „Fidelitatea față de țară este sacră.” – art. 54 alin. (1) din Constituție, iar „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie” –

art. 1 alin. (5). Aceste două articole din Constituție sunt suficiente, ca argumente, pentru ca premierul să dea socoteală pentru acest lucru.

Trebuie rapid lămurit ce rol au organizațiile politice ale minorităților maghiare în escaladarea acestor acte de subminare a statalității, fiindcă Constituția prevede clar că „niciun grup și nicio persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu”. Atunci, să li se interzică acestor organizații dreptul de a-și desemna candidați în alegeri electorale, un exercițiu al suveranității garantat prin Constituție, dacă acestea, de fapt, operează împotriva principiilor de bază ale Legii fundamentale.

La început de mandat, am jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României, rostind cu toată credința următoarea frază, de care nu mă dezic până la moarte: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.”