Iulian Urban

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă refer la două aspecte legate de această inițiativă legislativă.

Primul aspect este cel care ține de fondul ei, și anume faptul că, într-adevăr, prelungirea termenului la care o companie ajunge în stare de insolvență, adică în momentul în care nu mai poate să facă față datoriilor scadente pe care le are de plată cu lichiditățile de care dispune, de la 30 de zile la 120 de zile ar reprezenta, pur și simplu, o nenorocire pentru mediul de afaceri actual, mai ales în contextul în care blocajul economic din România este generalizat.

Cu referire la creșterea pragului de la 10.000 RON la 45.000 RON, pentru că așa este inițiativa legislativă, eu vreau să vă spun că în forma actuală a legii acest prag este de 30.000 RON. Eu cred că inclusiv majorarea pragului de la 10.000 RON la 30.000 RON a fost o eroare. A fost o eroare, pentru că, în fapt, la acest moment, companiile își achită datoriile până în preajma pragului, adică pe undeva la sub 30.000 RON, iar pentru diferență știm că piața executărilor silite din România este blocată, pur și simplu, companiile aleg să nu-și mai plătească diferențele de bani care rezultă.

În același timp, pentru reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești vreau să fac o precizare.

Parlamentul României, cele două Camere ale Parlamentului, se confruntă, în ultima perioadă, cu o avalanșă de inițiative legislative, fie că vin din partea parlamentarilor, fie că vin din partea Guvernului, pe această procedură a insolvenței. Asta înseamnă că sunt foarte multe aspecte care sunt nelămurite la acest moment, sunt foarte multe zone care trebuie acoperite și cred că Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești trebuie să urgenteze procedurile pentru realizarea codului insolvenței, care să reușească să acopere absolut toate aceste probleme care, la acest moment, fac obiectul unor foarte multe inițiative legislative.

Vă mulțumesc.