Remus Florinel Cernea

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică se intitulează: „Patrulele de partid și pericolul naționalismului și al extremismului politic”.

„Naționalismul este o boală infantilă. Este pojarul umanității” – Albert Einstein.

Un partid naționalist, relativ recent înregistrat, a anunțat, săptămânile trecute, înființarea unei așa-numite „Patrule Vlad Țepeș”. Scopul declarat pentru publicul naiv este acela de „a ajuta la deszăpezire sau la inundații”, dar, în realitate, această acțiune dă o expresie politică agresivă și violentă șovinismului, fundamentalismului și urii față de diverse categorii de cetățeni.

Ideea că... ideea „dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri”, afirmată de președintele Partidului România Unită, reflectă un refuz al statului de drept și al instituțiilor investite cu autoritate publică. Dacă am îmbrățișa pe scară largă o astfel de abordare, statul s-ar dezintegra în haos și anarhie, întrucât oricine s-ar putea simți insuficient de protejat de către stat și îndreptățit să își facă singur dreptate.

Declarațiile publice exprimate de către liderul PRU sunt de o ferocitate înfiorătoare și au ca fundal un imaginar sadic și misogin: consideră că acasă la o femeie care i-a devenit indezirabilă ar trebui trimiși „violatorii musulmani”. Luptătorul de K1, care este coodonatorul patrulei de partid, îl numește pe un primar „creatură”, întrucât nu îl poate considera om. Se transmite, așadar, mesajul că, probabil, anumitor oameni patrula nu le va recunoaște statutul de ființă umană, implicit nici drepturile ori demnitatea, astfel că îi va putea trata pe aceștia în orice mod va considera de cuviință.

Discursul urii, ostilitatea fățișă față de minoritățile naționale, dar nu numai, referirile la acte de agresiune cărora le-ar putea cădea victime cei care au alte opinii, uniformele și „patrulele de partid”, naționalismul, apetența nu față de dezbaterea de idei, ci pentru înfierarea unor persoane, populismul, intoleranța manifestă, toate acestea, atunci când au fost împreună, au reprezentat ingredientele fatale care au dus, invariabil, spre violență.

Pentru a înțelege acest lucru este suficient să privim spre istoria secolului XX.

Fasciștii italieni, supranumiți „Cămășile Negre”, s-au organizat și ei în grupuri – de tipul unor „patrule” – prin care i-au amenințat și terorizat pe cei cu alte opinii politice. Printre nenumăratele fărădelegi comise, chiar au și răpit și ucis, pe

10 iunie 1924, un parlamentar din opoziție, pe nume Giacomo Matteotti, care critica guvernarea dictatorului Benito Mussolini.

Trupele SA – „Cămășile brune” – ale Partidului Nazist din Germania interbelică au atacat rivalii politici și pe evrei, care reprezentau ținta predilectă a urii bătăușilor lui Hitler.

Legionarismul lui Corneliu Zelea-Codreanu a pornit tot prin astfel de „gărzi”, acesta înscriindu-se mai întâi în organizația antisemită Garda Conștiinței Naționale, care a fost absorbită în partidul naționalist înființat de A.C. Cuza, Liga Apărării Național-Creștine, în 1923. Patru ani mai târziu, Codreanu a înființat organizația naționalistă, fundamentalist religioasă și antisemită Legiunea Arhanghelului Mihail, responsabilă de numeroase asasinate politice, crime și acte de violență.