Ion Eparu

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Încerc, ca de fiecare dată, să mă încadrez în cele 3 minute alocate.

De curând am primit un raport intitulat „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață”, care reprezintă un raport făcut de Centrul de Sociologie Urbană și Regională. Și, pentru că ce am citit acolo mi s-a părut extrem de interesant, și ca o dovadă de recunoștință pentru că ni se pun la dispoziție asemenea date importante, m-am gândit să prezint o declarație politică, de fapt o să prezint 3 declarații politice, într-o serie, una astăzi, una săptămâna viitoare și

peste două săptămâni cea de-a treia, toate înseriate și cu referiri la materialul de care vorbeam.

Din materialul pe care l-am studiat am aflat astfel că tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani reprezintă 18,8% din populația rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent recensământ, cel din 2011, iar rata șomajului în rândul tinerilor din România a fost de 24,3% în trimestrul 2 al anului 2014, puțin peste media europeană, care este de 22%. Aproape trei sferturi din tinerii între 14 și 29 de ani și jumătate din tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții; ei nu sunt încurajați și nici nu au șansa de a părăsi casa părinților pentru a-și începe propria viață, de la 18 ani sau după terminarea liceului.

În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt următoarele: corupția, sărăcia și locurile de muncă, adică șomajul. Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și de pregătirea educațională. De aceea, migrația externă este o opțiune pentru tineri în acest moment. O treime din respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară, și nu în România. Mai mult, aproape 40% din respondenți afirmă că și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar, pentru studii sau pentru muncă.

Cei mai mulți dintre respondenți, adică 63%, nu au planuri de a-și deschide o afacere proprie în următorii doi ani. Cele mai frecvente afaceri la care se gândesc tinerii acum sunt în domeniul comerțului, al agriculturii, al construcțiilor sau IT. Pe măsură ce avansează în vârstă, tinerii se gândesc din ce în ce mai serios la deschiderea unei afaceri, astfel încât 30% din tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani fiind siguri că vor deveni antreprenori în următorii doi ani. Observăm, de asemenea, o diferență semnificativă între femei și bărbați, cei din urmă fiind mai hotărâți să-și deschidă propria afacere.

Cifrele arată că tinerii din această generație nu vor să aibă mai mult de 2 copii. Aproape jumătate din tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc. Referitor la veniturile tinerilor, acestea diferă în mod substanțial și cresc odată cu vârsta, bărbații câștigând mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin, conform raportului. Salariul continuă să fie cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, dar este urmat îndeaproape de criteriul siguranței locului de muncă.