Ion Eparu

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Educația tehnocrată, de la procente calculate greșit la politici publice pentru îmbunătățirea învățământului gimnazial”.

Am pus și un motto: „Marți, la lucrările Comisiilor reunite pentru muncă și educație nu a fost niciun reprezentant al Ministerului Educației, Tineretului și Sportului. DNA era în control la minister.”

## Stimați colegi,

În calitate de cadru didactic de peste 35 de ani în sistem, dar și în calitate de membru al Comisiei pentru educație, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, urmăresc cu îngrijorare – și vă rog să rețineți că eu am pus în ghilimele această licență, ca nu cumva să fiu acuzat de plagiat de către Administrația Prezidențială – evoluția procesului educațional din România, în toată complexitatea lui, cu îngrijorare pentru că, în opinia mea, desele modificări ale legislației, precum și încercările de a găsi soluții la nemulțumirile izvorâte din sistem nu au condus la îmbunătățirea mecanismelor ce reglează sistemul, ba, din contră.

Am trăit pe viu și trăiesc în continuare modificările profunde din învățământul superior. Am fost și sunt contemporan cu la fel de profundele schimbări din sistemul de învățământ preuniversitar.

Prezenta declarație are la bază o gafă – umană, s-a spus – a responsabililor din ministerul de resort. După simularea examenului de evaluare națională, pe site-ul ministerului a apărut cifra echivalentă dezastrului. Doar 30,58% dintre elevii de clasa a VIII-a, dintre cei care au participat la simulare, au obținut medii peste 5. A doua zi tehnocrații vinovați de gafa umană au rectificat știrea: 44,05% dintre participanți au luat medii peste 5. Ca și cum procentul real, în sine, nu ar fi fost de ajuns pentru a îngrijora, totul s-a suprapus cu această gafă impardonabilă.

Concluzia este corectă. Mai mult de jumătate din cei prezenți, adică 56% dintre elevii care vor termina ciclul gimnazial anul acesta, nu au reușit să obțină medii peste 5 la examenul de simulare. Acest examen de simulare s-a organizat în 2014 – 48,83% medii peste 5; în 2015 – 50,68% medii peste 5 și anul acesta – 44,05%. Deci în 2016 sunt cele mai slabe rezultate.

Fenomenul este cu atât mai alarmant cu cât, prin evaluările succesive introduse la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, nivelul de pregătire al elevilor ar fi trebuit să fie deja cunoscut și însoțit de măsuri care să corecteze lipsa de performanță constatată anterior.

Nu pun la îndoială rolul benefic al acestor simulări, măcar în furnizarea unei imagini corecte a pregătirii școlare. Și, atunci, ce semnificație poate avea acest 56% note sub 5?! Care pot fi explicațiile de fond ale situației?

Din punctul meu de vedere, o primă măsură pentru implicarea susținută și atentă a elevilor în procedura de evaluare pe care o presupun simulările ar putea fi impunerea prezenței obligatorii și consemnarea notelor în catalog.