Sonia Maria Drăghici

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Declarația mea politică de astăzi se referă la „Consecințele socioumane ale violenței în familie”.

Peste câteva zile, pe 25 noiembrie, este Ziua internațională pentru combaterea violenței împotriva femeilor.

Estimările ONU arată că abuzurile asupra femeilor din întreaga lume nu doar persistă, ci sunt în creștere.

În România, situația este la fel de îngrijorătoare.

Violența în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă în prezent omenirea. Ea include toate formele de agresiune care se exercită în cadrul familiei: maltratarea partenerului de cuplu, abuzul asupra copiilor, părinților, bătrânilor, incestul, violul marital. Datele statistice arată că femeile reprezintă 83% din cazurile de violență fizică în familie. În aceste condiții, este posibil ca fiecare dintre noi să cunoască cel puțin un caz de violență asupra unei femei.

Efectele social-umane ale violenței în familie se regăsesc atât în modificările vieții de cuplu și ale psihologiei partenerilor, cât mai ales în modificările psihocomportamentale ale copiilor care se dezvoltă în acel mediu familial.

Violența în familie induce modificări în structura personalității tuturor celor implicați.

Victima își va pierde treptat stima de sine și va dezvolta indezirabile mecanisme defensive, prin care va încerca să facă față situației. Cel care domină și agresează perseverează într-o judecată imatură, nu găsește rezolvarea firească a frustrărilor sale, iar defulările sale capătă caracter de viciu.

Despre modificările de personalitate ale copiilor sub influența atmosferei de violență în familie statisticile arată o perpetuare a comportamentelor violente de la o generație la alta în proporție de 75%. Copiii pot prezenta probleme de dezvoltare fizică, probleme emoționale și psihologice, dar și probleme sociale și de comportament.

Trăsăturile psihologice ale femeii abuzate pornesc de la neîncrederea în sine până la neglijarea propriei persoane sau a sarcinilor de serviciu, ajungând la manifestări de violență față de copii sau la neglijarea familiei. Consecințele pot fi consumul de droguri și alcool, nevrozele ce pot declanșa boli psihosomatice – până la depresie sau suicid –, infracționalitate sau abandonul familial.

Guvernul României a adoptat în acest an o nouă Lege pentru combaterea violenței în familie. Trebuie să susținem acțiunile organizate cu această ocazie de către reprezentanții societății civile, iar împreună cu partenerii instituționali să contribuim la creșterea conștiinței civice a cetățenilor, precum și la o educație școlară axată pe eliminarea tendințelor violente din familie sau școală.

Lupta pentru eliminarea violenței în familie trebuie să fie o preocupare permanentă a instituțiilor statului, a sistemului educativ, dar și a tuturor cetățenilor, care trebuie să spună un nu hotărât oricăror manifestări de violență apărute în familie sau societate.