Invit la tribună pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primministru, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Domnilor președinți ai celor două Camere, Doamnelor și domnilor parlamentari,
Am îndoieli cu privire la motivul real din spatele acestei moțiuni. Respect însă Partidul Social Democrat și importanța procesului democratic care are astăzi loc în Parlament.
De aceea, vreau să răspund cât mai cuprinzător la criticile care se regăsesc în această moțiune. Răspunsul meu este axat pe două dimensiuni majore.
În primul rând, doresc să vă amintesc că obiectivul cel mai important al acestei guvernări, pe baza căruia am construit Programul de guvernare, este crearea unei Românii prospere, cu o clasă de mijloc solidă. Îndeplinirii acestui obiectiv i-am consacrat toate politicile, energiile și eforturile noastre.
În al doilea rând, vreau să arat că guvernul actual a pus în aplicare principiile modelului social și economic european, conform căruia bunăstarea este în primul rând rodul muncii și al efortului creator personal.
Cea mai sănătoasă politică socială pe care acest Guvern liberal o promovează este de a asigura mai multe locuri de muncă generatoare de bunăstare pentru populația țării și care răspund cerințelor unei economii ce crește cu un ritm ridicat și sustenabil, o politică ce oferă șanse de creștere a nivelului de trai pentru toți românii.
În anul 2003, Guvernul P.S.D. se angaja să reducă rata sărăciei severe din România de la 10,9 în 2002 la 5,4 în 2009.
Avem o veste bună pentru colegii din P.S.D. și pentru toți colegii din Parlament: în anul 2007 doar circa 4% din populație se mai află sub pragul sărăciei severe. Acesta este efectul transformării românilor din asistați în oameni care se bazează pe propriile forțe și încearcă să-și găsească singuri drumul spre succes.
În cei 2 ani și jumătate, am asigurat prin politicile active de ocupare încadrarea în muncă a peste 1 milion de persoane. Înregistrăm astfel cel mai mare progres în ocupare și reducerea șomajului. Avem acum un număr de șomeri mai mic decât la începutul perioadei de tranziție, respectiv 350.000 de șomeri în august 2007, față de nivelul de 386.000 de persoane, din ianuarie 1992, când a început să se înregistreze acest fenomen în România.
Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și creșterea economică s-au reflectat în mod corespunzător în creșterea veniturilor salariale.
Prin Programul de guvernare ne propuneam să creștem veniturile salariale în perioada 2005–2008 cu 60%, astfel încât la o creștere anuală a prețurilor, prognozată la acel
moment, de circa 5%, să asigurăm o îmbunătățire a puterii de cumpărare a salariilor cu aproximativ 35%.
În acest moment, câștigul salarial mediu brut este cu 62,7% peste cel din 2004, iar venitul salarial net cu 65,1%. Corelat cu reducerea permanentă a inflației, salariul real s-a majorat în această perioadă cu 40%. Pentru comparație, puterea de cumpărare a salariaților în perioada 2001–2004 s-a îmbunătățit cu 31,6%.
La fel sunt lucrurile și în sistemul public de pensii: pensia medie la nivelul lunii august 2007 a ajuns, înainte de ultima majorare de la 1 septembrie a.c., la 337 lei noi, față de 211 lei noi în luna decembrie 2004, ceea ce înseamnă o creștere în termeni nominali cu 59,7% și cu circa 36,4% în termeni reali, în raport cu angajamentul prevăzut în Programul de guvernare, de creștere a pensiilor în termeni reali cu aproximativ 30% până în anul 2008.
Ca urmare a majorării pensiilor începând cu ianuarie 2008 cu 36,5% față de septembrie 2006, creșterea în termeni reali la sfârșitul mandatului va fi de peste 75%, mai mult decât dublul angajamentului luat de noi în fața românilor.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Viziunea asupra țării exprimată în textul moțiunii reflectă o idee pe care consider că trebuie să o abandonăm, aceea că există două Românii, una urbană, mai dezvoltată, și una rurală, înapoiată.
Guvernul actual este guvernul unei singure Românii, o Românie în progres către modernitatea urbană și rurală, cu o economie convergentă cu cea din Uniunea Europeană.
Critica reducerii contribuției agriculturii în P.I.B. este de aceea nedreaptă.
Ca urmare a politicii guvernamentale de stimulare a investițiilor, îndeosebi prin cota unică de impozitare și prin îmbunătățirea semnificativă a climatului de afaceri, construcțiile, dar și sectoarele industriale moderne și serviciile s-au dezvoltat, conducând la o nouă structură economică, mai apropiată de cea din Uniunea Europeană.
Acest guvern a fost singurul care și-a stabilit ca prioritate modernizarea și transformarea gospodăriilor țărănești în ferme agricole familiale, cu caracter comercial, cu alte cuvinte, formarea și consolidarea clasei de mijloc în mediul rural. În acest scop, au fost puse în aplicare ample programe de susținere a agricultorilor. Practic, am schimbat politica ajutorului financiar de supraviețuire cu cea a unui sprijin eficient și direcționat către dezvoltare și modernizare. Și mă rezum a vă da un singur exemplu, relativ la Programul „Fermierul”, în cadrul căruia peste o mie de proiecte au fost puse în practică cu o finanțare de 311 milioane de euro.
În ceea ce privește situația din învățământ, țin să vă informez, stimați colegi, că nu există un model european, educația fiind un domeniu de competență națională sau chiar regională. Există, în schimb, obiective de politici europene în domeniul educației și formării profesionale care se regăsesc, fără excepție, în politicile elaborate începând cu anul 2005.
Ne-am asumat rezolvarea situației precare în care se afla sistemul educațional în anul 2004. Avem o strategie pe termen scurt, mediu și lung, coerentă și convergentă. Nu ținem la un calendar populist aducător de voturi pe termen scurt. Vrem să implementăm o strategie, chiar dacă primele rezultate vor deveni cunoscute într-un interval de timp mai lung.
Eforturile noastre sunt vizibile și cuantificabile la Capitolul „Cheltuieli bugetare”. Astfel, în anul 2007 s-a investit de peste 40 de ori mai mult față de 2004 pentru cheltuieli de capital. În anul 2004, școala românească a avut un buget de 1,98 miliarde de euro, reprezentând 3,4% din P.I.B.
Doar în anul 2007 bugetul alocat educației a fost de 6,22 miliarde de euro și a reprezentat 5,2% din produsul intern brut, urmând ca pentru 2008 să alocăm, pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, 6% din produsul intern brut.
Ne îndeplinim astfel încă un angajament important asumat în fața românilor la preluarea guvernării. Stimați colegi,
Pentru a respecta cu rigurozitate datele realității, trebuie să spunem că atunci când am preluat guvernarea sistemul sanitar era sufocat de datorii. În 2005, sănătatea a primit cea mai mare sumă la rectificarea bugetară: 10.000 miliarde lei vechi, bani care s-au folosit pentru achitarea datoriilor cunoscute la acea dată ale spitalelor și pentru asigurarea funcționării sistemului.
În anul 2004, bugetul sănătății reprezenta doar 2,3 miliarde de euro. Astăzi, în 2007, sănătatea are un buget de 5,2 miliarde de euro, de peste două ori mai mare decât cel din 2004 și este cel mai mare buget de după 1989.
Reforma financiară a instituit ordinea în sistem și a pus o evidență clară în privința resurselor alocate și a modului în care au fost cheltuite.
În consecință, de la an la an au crescut fondurile pentru reparații și consolidări ale spitalelor, pentru modernizări, iar Ministerul Sănătății Publice are în desfășurare un program de achiziții de aparatură și tehnică medicală fără precedent în ultimii 30 de ani.
Autorii moțiunii au dreptate când pun pe primul plan politica fiscal-bugetară și absorbția fondurilor europene, ca pârghii esențiale pentru dezvoltare economică și progres.
În cuprinsul moțiunii, însă, se vorbește de inconsecvență și instabilitate legislativă fiscal-bugetară, deși în această perioadă am înregistrat o stabilitate fiscală de excepție și o creștere fără precedent a veniturilor bugetare.
Am preluat o agendă bugetară critică, marcată de constrângerile impuse, de măsurile anunțate deja de fostul guvern în anul 2004. Însă, datorită impunerii cotei unice de impozitare de 16% și îmbunătăţirii constante a colectării taxelor și impozitelor, veniturile bugetului general consolidat au fost în 2005 cu 18,3% mai mari decât în 2004, adică un spor de 13,6 miliarde de lei. Aceasta înseamnă în termeni reali o majorare cu 8,5%.
În anul 2006, creșterea veniturilor a fost în termeni nominali de 22%, ceea ce înseamnă un spor de 19,3 miliarde față de anul 2005.
Dar ceea ce este foarte important este că am reușit pentru prima dată în perioada de după ’89 să schimbăm evoluția ponderii veniturilor bugetare în produsul intern brut.
În perioada 2001–2004 fiscalitatea ridicată a făcut ca această pondere să nu depășească maximum 31% din P.I.B.
Ei bine, după 2005, ponderea veniturilor bugetare în P.I.B. s-a majorat continuu, de la 30% în 2004 la aproximativ 36% în acest an.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Afirmațiile din moțiune mă obligă să reamintesc faptul că absorbția depinde, în primul rând, de aprobarea programelor operaționale și de finalizarea construcției instituționale necesare. Din acest punct de vedere nu numai că am recuperat rămânerile în urmă de la sfârșitul anului 2004, precum înființarea și funcționalitatea Agenției de Plăți din Agricultură, dar am și făcut, mai bine decât alte țări, toți pașii pentru ca acum România să fie eligibilă să primească finanțare postaderare.
Aș dori să subliniez că programele operaționale sectoriale și cel regional au fost elaborate la un nivel calitativ ridicat, ceea ce a facilitat aprobarea lor de către Comisia Europeană. Cinci din cele șapte programe propuse au fost deja aprobate, România ocupând astfel locul al doilea, după Austria, ca număr de programe aprobate. Surclasăm, astfel, state membre cu vechime în Uniunea Europeană.
Pentru a risipi temerile legate de absorbție, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile cadrului legal comunitar, fondurile anuale trebuie cheltuite până la data 31 decembrie a celui de-al 3-lea an ori, după caz, a celui de-al 2-lea an de la angajare. Tocmai un asemenea calendar de absorbție face ca anul 2007 să devină un an hotărâtor pentru utilizarea fondurilor din programele de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).
După cum se știe, la începutul anului 2005 ne aflam într-o situație dificilă. Eram pe punctul de a ni se retrage sprijinul european în cadrul programelor ISPA și SAPARD. Nu numai că am recuperat restanțele, dar acum există certitudinea unor procente de absorbție a fondurilor de preaderare de peste 90%.
În ceea ce privește domeniul justiției, criticile cuprinse în moțiunea P.S.D. sunt neîntemeiate și am să vă explic de ce. Reproșurile privind relația deficitară a fostului ministru Macovei cu Parlamentul și cu Consiliul Superior al Magistraturii sunt tardive. Eu am fost primul care a semnalat aceste deficiențe și acestea au fost principalele motive pentru care am înlocuit-o pe doamna Macovei. Pe de altă parte, relația noului ministru, Tudor Chiuariu, cu Parlamentul, a fost una apreciată chiar de parlamentari.
Rezultatul? Știți bine. Legea privind înființarea Agenției Naționale de Integritate, unul dintre angajamentele restante în procesul de integrare la Uniunea Europeană, a fost adoptată de Parlament cu unanimitate de voturi, după mai multe luni în care dezbaterile trenaseră. Deși criticată de moțiunea P.S.D., sunt convins că această lege va contribui la crearea unui mediu politic mai curat.
Și în ceea ce privește relația ministrului Chiuariu cu Consiliul Superior al Magistraturii reproșurile din moțiune mi se par neîntemeiate. Această relație a fost caracterizată de consultare, de dialog și de respect reciproc.
Folosirea Parchetului ca instrument politic ne preocupă în continuare. Din păcate, doamna Macovei, pe care am susținut-o, a deturnat sensul unora dintre reformele atât de necesare, la care, în anul 2004, eram restanțieri și amenințați, de aceea, cu impunerea clauzei de salvagardare.
Din păcate, constatăm că, în ultimele săptămâni, instituțiile statului sunt folosite în scopuri personale și politice și mai avem destule de făcut pentru asigurarea unei justiții cu adevărat independente.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Vin astăzi în fața dumneavoastră mândru de realizările acestei guvernări, mândru de activitatea fiecărui membru al Guvernului, dar, mai ales, mândru de șansa pe care România o are pentru a se afirma în viitor în Uniunea Europeană.
Chiar și cea mai lungă dintre călătorii începe cu primul pas. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost, evident, primul pas către un viitor prosper. Este o șansă extraordinară pe care România și toți românii o au acum.
Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi despre temele care ne unesc, nu despre temele care ne divizează.
Strategia postaderare este harta care ne arată traseul României spre un viitor mai bun în Uniunea Europeană până
în 2020. Această strategie este cheia dezvoltării noastre viitoare și cuprinde măsuri menite să crească competitivitatea economiei românești. Sunt măsuri care vizează modernizarea infrastructurii, introducerea de noi tehnologii în domenii precum comunicațiile, energiile alternative, mediu. Sunt măsuri de reformare a educației și de introducere a unui sistem de învățământ adaptat viitorului, pentru a putea valorifica cea mai importantă resursă pe care o avem: capitalul uman.
O parte semnificativă a acestei strategii este clarificarea problematicii proprietății private și continuarea procesului de privatizare, în special în sectorul energetic. Vreau ca România să devină un lider regional pe piața producției de energie. Suntem deja cu un pas înainte față de țări din regiune în ceea ce privește transportul energiei electrice. Noile rute de transport pe care Statele Unite, Uniunea Europeană și alți actori de importanță regională intenționează să le dezvolte vor trece și prin România. De aceea, Guvernul solicită Parlamentului să sprijine acest efort, pentru a transforma România într-o verigă importantă pe piața regională de energie.
## Stimați colegi,
Tinerii au astăzi oportunități la care noi doar visam. Astăzi, tinerii pot studia în cele mai bune universități din străinătate, astfel încât să dobândească cunoștințele care îi vor transforma în experți pe domeniile lor de studiu. Faptul că o parte dintre tinerii noștri studiază în străinătate nu ar trebui să ne deranjeze. Experiența lor va fi crucială pentru ca România să câștige pe piețele economice ale secolului al XXI-lea. Pe acești tineri îi vom readuce în țară, iar cunoștințele și experiența lor vor fi decisive pentru a dezvolta România secolului al XXI-lea.
Planul meu și al Guvernului pe care îl conduc este însă mult mai îndrăzneț. Putem mai mult. România poate să își dezvolte sistemul educațional astfel încât tinerii din alte țări să vină să studieze în universitățile noastre. Pot veni să facă cercetare în institutele noastre. Pot veni să dobândească experiență și expertiză în firmele noastre.
Strategia pentru a reuși acest lucru este deja adoptată de Guvern. Avem un plan național de dezvoltare a învățământului și deja am crescut investițiile pe zona de cercetare cu 300%. Pentru a eficientiza la maximum acest proces, am dezvoltat o colaborare strânsă între sectorul public și domeniul privat, colaborare fără de care nu putem vorbi despre dezvoltarea învățământului ori a cercetării.
Deschiderea pieței românești și intrarea pe piața europeană sunt oportunități, nu amenințări. Fermierii români, industriașii și producătorii autohtoni au acum șansa de a exporta cele mai bune produse românești pe piețe noi, iar consumatorii autohtoni se pot bucura de calitatea produselor importate.
Românii sunt oameni muncitori și bine pregătiți și sunt sigur că produsele românești vor face față fără nicio problemă pe piața europeană. Totuși, trebuie să îi și ajutăm. De aceea am investit în comunitățile rurale, de aceea am investit în tineri, în educație, de aceea am micșorat taxele, pentru ca românii, în final, să aibă aceleași șanse ca și ceilalți europeni.
Guvernul a luat măsuri prin care am făcut pași importanți pentru a asigura accesul egal la serviciile publice – la sănătate, educație, servicii economice. Am investit în tehnologia informației și în infrastructură pentru a dezvolta comunitățile rurale. Toate aceste măsuri încep să își arate efectele.
De asemenea, am pus în aplicare măsuri sociale prin care am reușit să reducem sărăcia și vom continua pe acest drum. Vom continua să investim în infrastructură, în transportul aerian și feroviar, în domeniul energetic, pentru a reduce și mai mult decalajele dintre regiuni.
Românii au de ce să fie mândri și încrezători în viitorul României. Românii sunt acum cetățeni de prima mână ai Uniunii Europene.
Trebuie, de asemenea, să fim conștienți că nu suntem singurii actori de pe această piață. Și celelalte state europene concurează pe aceeași piață cu noi. De aceea, trebuie să investim și să ne concentrăm toate resursele pentru a progresa în Europa.
Știu cu siguranță un lucru: România, însă, va stagna dacă aceste dispute politice interne vor continua. România își va irosi șansele pentru viitor dacă nu vom renunța la dispute. De aceea, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, trebuie să arătăm Europei că putem menține stabilitatea politică, că putem guverna eficient, că putem să continuăm creșterea economică.
Trebuie să ne concentrăm asupra viitorului, nu asupra trecutului. Trebuie să lucrăm împreună ca o națiune, nu unul împotriva altuia. Numai în acest mod ne vom face auziți la Bruxelles și la Strasbourg.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Aceasta este o zi importantă în istoria tinerei noastre democrații. Astăzi aveți oportunitatea de a renunța definitiv la vechiul mod de a face politică, de a renunța la politica interesului personal, la politica intrigilor mărunte. Aveți oportunitatea de a deschide ușa către un nou mod de a face politică, și anume pentru binele României și al românilor.
Sunt mândru să pot spune că astăzi are loc un proces democratic necesar, care demonstrează cât de mult am progresat de la căderea comunismului. Diversitatea opiniilor și libertatea de a critica Guvernul sunt toate semne ale progresului democrației românești. Știți însă, la fel de bine ca și mine, că această moțiune nu ar fi trebuit să ajungă la vot. Argumentele și cifrele prezentate de mine astăzi arată clar acest lucru.
Pe de altă parte, am arătat tot timpul disponibilitate la dialog și conlucrare.
Dacă această moțiune nu va trece, am intenția să demarez, începând de mâine, consultările cu toate partidele parlamentare, ținând cont de ponderea fiecăruia, pentru dezbaterea și promovarea bugetului, cât și pe propunerea care vizează devansarea aplicării majorării pensiilor începând din acest an, pentru a arăta o dată în plus, dacă este nevoie, preocupările noastre privind componenta socială a guvernării.
De aceea, doamnelor și domnilor parlamentari, vă solicit să votați având în minte doar interesele tuturor românilor și să respingeți această moțiune.
Vă mulțumesc. ( _Aplauze._ )
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.