Angel Tîlvăr

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raportul privind Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate către Parlamentul European și Consiliu – Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria – JOIN(2017) 11

În dezbaterea noastră am avut în vedere opiniile exprimate de către..., bazate pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, bazate pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016, referitoare la Siria, pe Rezoluția Parlamentului European, referitoare la situația din Siria, și pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților.

Totodată, ne-am bazat raportul și pe analiza realizată de către secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnule președinte,

Comisia pentru afaceri europene a salutat încercările constante ale Uniunii Europene de a-și utiliza statutul de cea mai credibilă putere pacificatoare a lumii pentru încetarea conflictului din Siria, dar a subliniat că instrumentele de tip _soft power_ ale Uniunii, capacitatea sa diplomatică redutabilă, resursele politice, financiare, angajate fără rezerve, și expertiza sa extinsă în medierea conflictelor nu au fost până acum suficiente.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene și-a exprimat insatisfacția față de incapacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a pacifica Siria, propunerile pentru punerea în aplicare a unui embargo asupra armelor, anumite sancțiuni specifice pentru Guvernul sirian, referirea Siriei la Curtea Penală Internațională sau autorizarea unei zone de interdicție a zborurilor fiind în mod sistematic respinse, adesea, prin utilizarea de către membrii permanenți a dreptului de veto.

Comisia pentru afaceri europene a opinat că participarea Uniunii Europene, alături de alte 17 state, ONU și Liga Arabă, care a dus la crearea Grupului Internațional de Sprijin pentru Siria, în octombrie 2015, reprezintă un model de implicare

care a condus la adoptarea Rezoluției 2.254 a Consiliului de Securitate al ONU, prima rezoluție a ONU stabilind o posibilă soluție politică pentru conflictul din Siria.

Comisia noastră, criticând lipsa de ambiție a Uniunii, care își propune să preia sarcina reconstrucției Siriei doar după ajungerea la un acord și după demararea unei tranziții politice credibile, la care nu va fi participat, a arătat că Uniunea Europeană ar trebui să revendice în continuare un loc la masa negocierilor, pentru încetarea focului și pentru restabilirea păcii.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că discuțiile de la Astana nu par să urmărească completarea procesului de la Geneva, ci mai degrabă să i se substituie, prin stabilirea condițiilor pentru o soluție militară a conflictului, fără prea multă implicare externă.

Comisia pentru afaceri europene a salutat orientarea Uniunii Europene de a continua să susțină în mod direct tratativele de la Geneva, care se desfășoară sub egida ONU, în vederea încheierii războiului și a stabilirii parametrilor unui organism de guvernare de tranziție, prin punerea în aplicare a Rezoluției 2.254/2015 a Consiliului de Securitate al ONU.