Înainte de a da cuvântul domnului viceprim-ministru Chițoiu, vreau să vă mai fac un anunț.
Am respins moțiunea cu descentralizarea, pe care a depus-o PDL-ul, pentru că nu îndeplinește condițiile impuse de art. 160 alin. (1) din regulament, întrucât aceasta nu exprimă poziția deputaților PDL și PP-DD într-o problemă de politică internă, ci moțiunea este structurată și exprimă poziția deputaților față de o lege asupra căreia ar fi trebuit să fie depusă o moțiune de cenzură.
Dat fiind faptul că Domniile Lor n-au avut semnăturile pentru moțiune de cenzură, pur și simplu moțiunea de cenzură au transformat-o într-o moțiune simplă, astfel că în interiorul moțiunii se vorbește de constituționalitate și alte chestiuni care țin de domeniul legiferării.
Am respins moțiunea, în virtutea drepturilor pe care le am, conform regulamentului, rugămintea mea către colegii noștri fiind să facă o moțiune simplă, într-adevăr, pentru că, altfel, vedeți, citim câte 75 de minute aici și e păcat... În loc să facem dezbateri, citim moțiuni pe care oricum le-am mai citit toți de două-trei ori singuri acasă.
Vă mulțumesc.
Domnule viceprim-ministru Daniel Chițoiu, aveți cuvântul pentru răspunsurile pe care le așteaptă doamna Adreea Paul. **Domnul Daniel Chițoiu** _– viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice_ **:**
## Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Răspunsul meu la moțiunea simplă depusă de Partidul Democrat Liberal și Partidul Poporului – Dan Diaconescu va aborda fiecare acuzație din textul acestei moțiuni, atât cu cifre, cât și cu explicații, fapt pentru care va fi un răspuns mai mult tehnic și, la fel, cred că va presupune un timp mai îndelungat.
După 18 luni de guvernare, Uniunea Social-Liberală a demonstrat că are soluții bune pentru România. În această perioadă am luat mai multe măsuri pozitive decât au făcut-o guvernele Boc în cei tei ani și jumătate de guvernare. Am reparat o serie de nedreptăți, am îndeplinit o parte din promisiunile făcute și am guvernat în interesul românilor.
Răspunsul scurt, decent, la o moțiune care utilizează o argumentație forțată, alarmistă, presărată cu destul de mult populism, în condițiile în care datele economice contrazic o astfel de imagine apocaliptică, ar putea fi acesta: dreptate până la capăt, USL respectă promisiunile făcute românilor.
Vă rog, stimați colegi, să priviți intervenția mea și ca pe un bilanț al măsurilor Uniunii Social-Liberale de la începutul guvernării și până astăzi.
Stimați colegi ai Partidului Democrat Liberal,
Vă respect munca și intenția de a fi o opoziție activă, dar moțiunea de astăzi, a cărei paternitate v-o asumați, împreună cu colegii de la Partidul Poporului – Dan Diaconescu, vizează exact domeniul în care v-ați arătat limitele.
Politicile economice, fiscale și bugetare ale guvernelor Boc au avut un singur laitmotiv: tăierea din pix! Ați tăiat pensiile, salariile, puterea de cumpărare a românilor, firmele afectate de criză și speranțele. La un astfel de procedeu s-a redus arta guvernării dumneavoastră! Acestea au fost inovația economică și politicile de dreapta luate în anii glorioasei dumneavoastră guvernări.
Viorel Hrebenciuc · 28 noiembrie 2013 · monitorul.ai
Am încercat să nu mai invocăm greaua moștenire, chiar dacă facem în continuare reparații. După 18 luni de guvernare, deși suntem partide politice cu orientări diferite, unul de stânga, altul de dreapta, demonstrăm că Uniunea Social-Liberală este o construcție politică ce și-a propus și reușește să aducă România pe drumul cel bun.
Astăzi țara este guvernată în interesul tuturor cetățenilor: profesori, medici, mici întreprinzători, bugetari, tineri, al celor care lucrează în corporații străine, precum și în interesul celor care au nevoie de protecție socială și de sprijin: pensionari, șomeri, mame, categorii aproape abandonate în epoca nefastă a guvernelor Boc.
După 18 luni de guvernare, Uniunea Social-Liberală rămâne fidelă principiului bunei guvernări, o guvernare în folosul cetățenilor, o guvernare deschisă, transparentă.
În cuprinsul moțiunii dumneavoastră criticați tot ce am făcut noi în materie de politici economice, fiscale, bugetare, zugrăviți o imagine apocaliptică și încercați să induceți românilor un sentiment de iminent pericol.
Ne acuzați că am blocat economia, că mediul de afaceri este înghețat, că scăderea contribuțiilor de asigurări sociale este o minciună a guvernării USL, că măsurile negociate cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au un impact dezastruos asupra românilor, că bugetul pe anul 2014 este un buget pur electoral.
O astfel de partitură nu poate fi respinsă decât într-un singur fel: cu fapte și promisiunile noastre îndeplinite.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Voi lua fiecare acuzație și o voi respinge și în final vom realiza cu toții că nu există nici un pericol iminent, iar imaginea apocaliptică pe care doriți să o transmiteți românilor nu este decât o mișcare în stil Dan Diaconescu.
Ni se spune în conținutul moțiunii că economia românească este blocată. Dar haideți să vedem, pe bază de cifre, cine a blocat și cine a deblocat economia?
În ultimii ani de politici economice așa-zis de dreapta ale guvernărilor Boc sau mai degrabă ale guvernărilor BăsescuBoc, economia românească părea că se sufocă sub povara arieratelor publice și private.
Sectorul întreprinderilor de stat a fost exemplul perfect de management defectuos, de gestiune neeconomică, prin care statul și-a căpușat cu bună știință activele sale cele mai valoroase. Nu s-a făcut nici privatizare, dar nici guvernanță corporatistă eficientă.
Reformele structurale ale Partidului Democrat Liberal, care ar fi trebuit să asaneze pierderile și arieratele, au fost, de fapt, reformele „băieților deștepți”. Pe fondul acestui marasm economic, Guvernul USL a deblocat economia, am
plătit arierate, am decuplat „băieții deștepți” de la robinetul banilor publici, am accelerat absorbția fondurilor europene, am adoptat reforme structurale centrate pe management și pe proprietate, am luat măsuri ferme de întărire a guvernanței financiar-bugetare, în cadrul sectorului public și la nivelul administrației publice locale.
Astfel, evoluția economică în 2013 marchează, fără dubii, consolidarea creșterii economice.
Până în prezent, evoluția economică din 2013 este mult superioară estimărilor. De exemplu, potrivit ultimilor date publicate de Institutul Național de Statistică, creșterea economică este de 2,7% față de perioada similară a anului 2012, ceea ce arată, fără echivoc, că România este pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea economică. De exemplu, pe primele nouă luni din 2013, dinamica PIB-ului real în cele 28 de state ale Uniunii Europene a consemnat o reducere cu 0,3 puncte procentuale.
S-a spus adesea că România înregistrează o creștere economică volatilă, bazată pe factori conjuncturali, cum ar fi agricultura și exporturile. Acest lucru nu este adevărat. De exemplu, contribuțiile la creșterea PIB-ului, de 2,7%, sunt de 1 procent din partea agriculturii și de 1,4 procente din partea industriei, iar industria este cel mai dinamic sector economic.
Producția industrială a României înregistrează cel mai înalt ritm de creștere din Uniunea Europeană. Pentru perioada primelor nouă luni ale anului 2013, față de perioada similară a anului precedent s-a înregistrat o creștere cu 6,2 puncte procentuale a producției industriale, în condițiile în care, la nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene, s-a înregistrat o reducere cu 1,1% a producției industriale pe primele nouă luni ale anului curent.
Productivitatea muncii în industrie a consemnat, de asemenea, evoluții-record. În primele nouă luni ale anului 2013 creșterea productivității muncii în industrie a fost de 6%, ritmul fiind unul tot mai favorabil de la un trimestru la altul.
În același timp, datele înregistrează că și creșterea numărului de salariați în sectorul industrial a cunoscut evoluții superioare față de perioadele anterioare.
Suntem deci consecvenți cu Programul de guvernare, în care am arătat că nu statul trebuie să fie principalul angajator, căci sectorul privat și economia competitivă creează, de fapt, locuri de muncă sustenabile.
Exportul de bunuri s-a majorat cu 8% pe primele opt luni, conform cifrelor Eurostat, ceea ce face ca România să fie poziționată pe locul 3, în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, după Marea Britanie și Lituania, în condițiile în care exporturile europene au înregistrat o creștere de numai 4%, respectiv jumătate din creșterea exporturilor românești.
O asemenea evoluție a ameliorat semnificativ balanța comercială, care pe primele nouă luni s-a redus la circa 4,1 miliarde de euro, în scădere cu 42,4% față de perioada similară a anului 2012.
Ca evoluție interesantă, schimburile comerciale derulate în afara Uniunii Europene s-au soldat în primele nouă luni cu un excedent de 1,3 miliarde de euro, față de deficitul de 940 de milioane de euro, cât s-a înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Evoluții favorabile sunt consemnate și în domeniul construcțiilor, trimestrul al treilea având un avans de 8,5% față de perioada similară a anului 2012, domeniul serviciilor, precum și domeniul agriculturii, care a înregistrat în acest an o performanță deosebită, prin producțiile-record, atât la grâu, cât și la secară, cele mai mari producții din ultimii opt ani.
În aceste condiții, vă întreb, stimați colegi, care sunt oare semnalele alarmiste și cataclismice ale stării economice a României?
Firește, este o întrebare retorică, la care opoziția nu trebuie să răspundă decât prin invocarea realității economice, una mai favorabilă chiar decât am anticipat în planul creșterii economice, consemnată, așa cum v-am spus, atât în datele Institutului Național de Statistică, cât și în statisticile europene.
Stimați colegi,
Cu privire la acuzația că „fabrica de șomeri a USL lucrează la foc continuu”.
În condițiile în care economia crește susținut, „fabrici de șomeri” lucrează doar în imaginația colegilor noștri de la opoziție.
Spun autorii moțiunii că, în prezent, rata șomajului este de 7,5%, aceeași ca în martie 2010, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al șomajului din timpul crizei economice.
Firește, este vorba de o confuzie ori din neștiință, ori din dorința de dezinformare. De exemplu, valoarea de 7,5% a ratei șomajului invocată corespunde ratei șomajului calculate conform metodologiei BIM din luna septembrie 2013. Rata șomajului BIM din luna martie 2010 este luată ca referință, 7,6%, de fapt, și reprezintă un argument pentru ca autorii moțiunii să înțeleagă care este adevărata evoluție a șomajului. Rata șomajului înregistrată a fost de 8,5% în martie 2010, pentru ca la sfârșitul lunii septembrie 2013 să ajungă la 4,73%, deci mai mică cu 3,77% decât cea înregistrată în martie 2010, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Putem merge mai departe cu expunerea și vom vedea, dacă ne referim la întreaga perioadă de guvernare a Uniunii Social-Liberale, mai 2012 – septembrie 2013, că efectivul salariaților din economie, echivalent cu numărul net de noi locuri de muncă create și ocupate, s-a majorat cu 100.400 de persoane. Prin urmare, din mai 2012 și până în prezent, numărul salariaților plătitori de impozite și taxe s-a majorat substanțial, spre deosebire de ceea ce a făcut Guvernul Boc. La sfârșitul anului 2011, efectivul salariaților era cu 646.000 de persoane mai mic decât în ianuarie 2009, însemnând tot atâtea locuri de muncă desființate și tot atâția plătitori de impozite și taxe lipsă.
Cu privire la afirmația: „mediul de afaceri este înghețat”, de asemenea, vorbesc cifrele... În anul 2010 se înmatriculau lunar 9.921 de firme și ieșea de pe piață, prin insolvență, dizolvări și radieri, un număr de 17.946 de firme. Spre deosebire, în primele nouă luni din anul curent s-au înmatriculat, în medie, în fiecare lună, 11.187 de firme și au ieșit de pe piață un număr de 10.772 de firme. Firește, piața se reașază, însă trendul este clar, de creștere a numărului celor care se înregistrează, față de cele care se dizolvă sau se radiază.
Ne-am asumat și aproape am finalizat rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală. În acest context, prin
consultarea permanentă a mediului de afaceri, am introdus numeroase propuneri menite să contribuie la simplificarea fiscalității și la creșterea competitivității fiscale a mediului economic.
Prin unificarea actelor normative din domeniul fiscal într-un Cod fiscal clar, coerent, fără loc de interpretări, vom obține inclusiv creșterea eficienței administrării fiscale, precum și simplificarea procedurilor de administrare a creanțelor fiscale. Vreau să vă precizez că aceste două acte normative vor fi depuse în Parlament și vor intra în dezbatere la începutul sesiunii viitoare.
Am adoptat măsuri clare în domeniul eșalonării la plată, menite să dezghețe raporturile economice dintre întreprinzători și stat, precum și în sfera exclusivă a mediului de afaceri. De exemplu, în Ordonanța de urgență nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, precum și instituirea unor facilități fiscale pentru contribuabilii care au de încasat sume de la autoritățile competente în gestionarea fondurilor europene, facilitățile au fost de a amâna la plată obligațiile fiscale administrate de ANAF și transmise spre recuperare acesteia.
Am așezat pe alte baze, mai coerente și prietenoase, raporturile stat-contribuabil. De exemplu, am redus penalitățile de întârziere la plata taxelor și impozitelor, prin înlocuirea penalităților de 5%, respectiv 15% pe an, cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere, adică 7,3% pe an. Astfel, venim în întâmpinarea dificultăților mediului de afaceri, printr-un tratament fiscal mai puțin împovărător.
Am adoptat Legea nr. 72/2013 privind obligativitatea ca societățile să-și plătească facturile în cel mult 30 de zile, care constituie, de asemenea, o altă măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri și combaterea întârzierii în executarea obligațiilor la plată.
Cu privire la afirmația „Economia nu are cu ce să se finanțeze, creditarea este blocată, fondurile structurale nu sunt absorbite”...
Știm, de asemenea, că în planul finanțării mediului de afaceri sistemul financiar bancar nu susține cât ne-am dori noi creditarea proiectelor de investiții și capitalul de lucru solicitat aproape obsesiv de mediul antreprenorial, în special de către întreprinderile mici și mijlocii.
Semnatarii moțiunii spun că activitatea de creditare este blocată sau pe butuci, însă trebuie să fie limpede că nu din vreo vină a Guvernului USL! În acest context, noi tocmai am adoptat Ordonanța nr. 92/2013 privind programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii. Este vorba de un program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării IMM-urilor, care constă în acordarea unei linii de credit, în valoare maximă de 5 milioane de lei pe firmă, pentru o perioadă de maximum 24 de luni, și garantarea creditului de către stat în procent de maximum 50% din valoarea finanțării.
Programul vizează sprijinirea accesului IMM-urilor la obținerea de credite destinate capitalului de lucru, cu posibilitatea prelungirii pe o perioadă de maximum 12 luni, în vederea rambursării liniei de credit. Plafonul de garanții pe acest program este de 2 miliarde de lei, bani meniți să dinamizeze un sector extrem de important pentru economia românească.
Am continuat programul „Prima Casă”. În anul 2013 au fost acordate 19.279 de garanții pentru locuințe, în valoare de 360,4 milioane de euro.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 565 din 7 august 2013 a fost introdusă obligativitatea acordării de garanții numai în lei și s-a alocat un plafon de 1.200 milioane de lei, din care 500 de milioane de lei numai pentru locuințele construite de ANL.
Tot în favoarea mediului de afaceri funcționează și schemele de ajutor de stat, fie că ne referim la cele dedicate IMM-urilor, fie la cele destinate marilor proiecte de investiții.
Am instituit o schemă de ajutor de stat care are ca obiectiv acordarea ajutoarelor _de minimis_ pentru investițiile realizate de IMM-uri, bugetul alocat programului fiind de 500 de milioane de lei provenind din fonduri de la bugetul de stat, schemă aflată în curs de implementare în prezent, prin Ministerul Economiei, ministrul delegat pentru IMM-uri.
Avem în derulare programe pentru IMM-uri finanțate de la bugetul de stat. În cursul anului 2013, pentru sprijinirea activității antreprenorilor, precum și pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii sunt finanțate de la bugetul de stat, prin Ministerul Economiei, o serie de programe naționale care presupun un efort bugetar de 86 de milioane de lei: Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri; Programul „Kogălniceanu” pentru IMM-uri; Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager; Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare – START; Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor din piață; Programul pentru susținerea meșteșugurilor și a artizanatului; Programul de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri.
În sfera ajutorului de stat destinat marilor proiecte de investiții au fost aprobate spre finanțare 32 de proiecte în valoare totală de 1,6 miliarde de euro, care vor genera un număr de peste 12.000 de locuri de muncă, pentru care Ministerul Finanțelor Publice va acorda un ajutor de stat în valoare totală de maximum 464 de milioane de euro, din care s-au plătit deja 184,7 milioane de euro pentru investițiile realizate.
În anul 2013 se vor finaliza 16 proiecte de investiții, în valoare totală de 705 milioane de euro, care vor genera peste 6.000 de noi locuri de muncă.
Doamnelor și domnilor,
Cu privire la afirmația „investitorii străini ne ocolesc”.
Summit-ul economic și comercial China – Europa Centrală și de Est, găzduit în aceste zile chiar la București, duce în derizoriu afirmația că investitorii străini ne ocolesc. În două zile, România a fost pusă pe „harta destinațiilor atractive pentru investiții străine directe”. Deja au fost semnate câteva memorandumuri de investiții care privesc domenii strategice.
Ministerul Transporturilor a discutat despre posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză care leagă vestul țării de Constanța. Reprezentanții companiilor chineze BAOTA Petrochemical Group și JUNLUN Petroleum și administratorii judiciari de la Oltchim au semnat o scrisoare de intenție, în vederea participării consorțiului chinez la procedura de vânzare a Combinatului Oltchim.
A fost semnată o scrisoare de confort pentru TarnițaLăpuștești, între compania de proiect Hidro-Tarnița și compania chineză Sinohydro. Proiectul este evaluat la peste 1,2 miliarde de euro.
Complexul Energetic Oltenia a semnat cu China Huadian Corporation un acord de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari. Investiția se ridică la un miliard de dolari, pentru construirea unui nou grup energetic de 500 de megawați la Rovinari.
A fost semnată o înțelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la Centrala Termoelectrică Deva. Documentul s-a semnat între Complexul Energetic Hunedoara și China National Electric Engineering. Proiectul este evaluat la 120 de milioane de euro.
Vă rog să-mi permiteți să scot în evidență și alte exemple care duc și mai mult în derizoriu afirmația că investițiile străine ne ocolesc. Cea mai importantă investiție a anului 2013 este cea legată de explorările energetice din _offshore_ : Exxon, OMV și Romgaz, o investiție de circa 1 miliard de dolari.
De asemenea, OMV Petrom investește 200 de milioane de euro pentru exploatarea zăcământului matur de la Suplacu de Barcău și 300 de milioane de euro în noi sonde, pentru a duce mai departe independența energetică a României.
Daimler va investi 300 de milioane de euro într-o uzină unde va produce cutii de viteză și va crea peste 400 de locuri de muncă.
Compania Bosh va investi la Cluj peste 75 de milioane de euro, urmând să creeze peste 2.000 de locuri de muncă.
Este adevărat că volumul investițiilor străine a înregistrat o ușoară rămânere în urmă, de la 1,6 la 1,5 miliarde euro pentru primele 9 luni ale anului 2013, față de perioada similară a anului anterior, însă performanțele economice recente transmit din nou semnale favorabile investitorilor străini.
În continuare, spun colegii noștri de la Partidul Democrat Liberal că „ținta pentru absorbția fondurilor europene a fost ratată”, dar vă asigur că nici dumneavoastră nu știți ce spuneți. Au dreptate doar prin faptul că am ratat ținta de absorbție în ritm de melc cu care Guvernul Boc ne obișnuise.
Iată ce spun cifrele:
În acest an, absorbția fondurilor structurale și de coeziune s-a accelerat semnificativ, ca urmare a măsurilor implementate de Guvernul USL.
În perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie 2013, România a încasat aproximativ 2,7 miliarde de euro din fonduri structurale și de coeziune. Prin comparație, în întreaga perioadă 2007–2012 suma încasată de România a fost de doar 2,2 miliarde de euro.
De exemplu, în perioada mai 2012–mai 2013, gradul de absorbție a fondurilor Uniunii Europene la nivelul Programului Operațional Regional gestionat prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a crescut de la 17,6% la 46,5%, respectiv de la 656 milioane euro, în perioada ianuarie 2007–mai 2012, la circa 1,1 miliarde euro, mai 2012–noiembrie 2013.
După ce Comisia Europeană a suspendat plățile către România din cauza deficiențelor de sistem din perioada 2009–2011, ca urmare a măsurilor implementate s-au reluat
plățile la 4 programe operaționale – POSDRU, POR, POST și POSCCE.
Suma încasată de România în primele 9 luni ale anului 2013 din fondurile structurale și de coeziune alocate, de peste 1,86 miliarde de euro, a fost rambursată în contul proiectelor implementate de beneficiarii din sectorul privat, companii, ONG-uri, dar și din sectorul public, respectiv administrația publică locală și administrația centrală.
Totalul sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate din fondurile structurale și de coeziune alocate pentru perioada 2007–2013 este de peste 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție curentă de peste 26%. Subliniem că din această sumă doar în perioada 1 ianuarie–15 noiembrie 2013 au fost transmise Comisiei Europene declarații de cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.
Cu privire la afirmația „datoria românilor crește exponențial”, potrivit cifrelor publicate la 23 octombrie 2013 de către Eurosat, România se află pe locul 4 în topul țărilor cu cea mai scăzută datorie publică din Uniunea Europeană. În trimestrul II din 2013 România are o datorie publică de 38,6% din PIB, comparativ cu țări precum: Italia – 133,3%, Portugalia – 131,3%, Grecia – 169,1% sau Irlanda – 125,7%.
Comparativ cu primul trimestru din 2013, 19 state membre au avut creștere a datoriei publice în aprilie–iunie 2013, în 6 țări membre datoria a fost în scădere, iar România nu a înregistrat nicio modificare.
Performanțele economiei românești în anul 2013, ieșirea României din procedura de deficit excesiv în iunie 2013, includerea titlurilor de stat în indicii de referință regionali sunt factori care au contribuit în perioada decembrie 2012–octombrie 2013 la scăderea randamentelor titlurilor de stat emise în lei cu circa 2,7% la certificatele de trezorerie cu scadență la un an și cu 1,5% până la 2,2% pentru obligațiunile emise pe termen mediu și lung.
Și pe piețele externe de capital au fost emise obligațiuni de stat la cele mai reduse costuri înregistrate până în prezent, respectiv în luna februarie 2013 a fost lansată o emisiune de euroobligațiuni denominată în dolari, în valoare de 1,5 miliarde, cu scadență de 10 ani și cupon de 4,375%, iar în luna septembrie România a atras cu succes, prin Ministerul Finanțelor Publice, 1,5 miliarde euro, la cel mai scăzut randament aferent unei emisiuni de obligațiuni de stat denominate în euro, respectiv 4,769%.
Emisiunea de euroobligațiuni a fost redeschisă în luna octombrie 2013, când s-au atras de pe piețele internaționale de capital 500 milioane de euro, la un randament în scădere de 4,15%.
Referitor la împrumuturile contractate de la instituțiile financiare internaționale, facem mențiunea că în septembrie–octombrie 2013 au fost încheiate acorduri de împrumut de tip preventiv atât cu Fondul Monetar Internațional, cât și cu Uniunea Europeană, în valoare cumulată de 4 miliarde de euro pe doi ani, ca o măsură de siguranță pentru eventuale șocuri externe neprevăzute și care reprezintă angajamentul Guvernului de a menține politici macroeconomice sănătoase și stabilitatea sectorului financiar, precum și continuarea reformelor structurale.
Referitor la bugetul pe anul 2014, noi avem o altă viziune fiscal-bugetară, de la austeritate la dezvoltare. Avem un
buget pe 2014 pe care-l putem numi un buget al investițiilor și al dezvoltării; 40 de miliarde lei, adică 6% din produsul intern brut, sunt alocate investițiilor.
În ultimele 18 luni, românii au văzut că se poate renunța la modelul absurd al austerității, al tăierilor de salarii sau al creșterii de TVA și că USL și-a îndeplinit obiectivele de stabilizare macroeconomică și de reluare a creșterii economice.
Iată că în 2014 avem toate premisele de stimulare a creșterii economice bazate pe investiții, acest buget fiind primul după mulți ani construit pentru a marca o îmbunătățire a calității vieții cetățenilor.
Stimați colegi,
Cu privire la afirmația „proiectul de buget pe anul 2014 este pur electoral”.
Haideți să deslușim care este substanța electorală a bugetului pe 2014. De exemplu, dacă în urmă cu doi-trei ani de zile investițiile erau egale cu deficitul, acum investițiile ajung să depășească de trei ori deficitul, ceea ce arată faptul că Guvernul acordă o atenție maximă investițiilor.
Observăm că afirmați în textul moțiunii că în 2011 investițiile au fost de 6,5% din PIB, ceea ce a condus la o creștere economică de 2,3%, mai mare decât în 2013.
Acest mic exercițiu de manipulare a cifrelor poate sta în picioare doar în fața unor persoane care nu sunt familiarizate cu mecanismul economic.
Este ușor să te lauzi cu astfel de cifre, atunci când lași în urmă arierate de 935,6 milioane lei în luna aprilie 2012.
Noi am diminuat arieratele din sectorul public de aproape patru ori, acestea fiind de 245 de milioane de lei, înregistrate în luna octombrie 2013.
În plus, în ceea ce privește investițiile publice, am înlocuit mecanismul complet ineficient de alocare a fondurilor publice prin prioritizarea investițiilor, ceea ce înseamnă criterii clare, transparente și monitorizarea acestora.
În continuare, am să fac o scurtă trecere în revistă a principalelor obiective specifice politicii bugetare pe anul 2014.
În primul rând, urmărim continuarea consolidării fiscale, prin reducerea deficitului calculat conform metodologiei ESA de la 2,6% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014, respectiv a deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în anul 2014. Aceste ținte includ o ajustare pentru investiții de 0,2 puncte procentuale din PIB față de Strategia fiscalbugetară pe 2013–2015, în scopul creării unui spațiu fiscal pentru stimularea investițiilor.
Susținem creșterea economică prin creșterea investițiilor publice, în special prin creșterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene, cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Acestea cresc de la 2,6 până la 3,1% din PIB.
Creșterea finanțării programelor de investiții la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014, respectiv o creștere de 26%.
Pentru autoritățile locale, plafonul de împrumuturi din trezorerie pentru investiții va crește de la 800 de milioane lei la nivelul anului 2013 până la 1,2 miliarde lei în anul 2014.
Direcționarea creșterilor salariale în sectorul bugetar s-a făcut către tinerii absolvenți din sănătate și educație care rămân în sistem: medici rezidenți, profesori debutanți, preparatori și asistenți în învățământul universitar, pentru a
facilita investițiile, atât în sănătate, cât și în educație, investițiile în resursa umană.
De asemenea, sprijinim producătorii agricoli, prin alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și 0,6 miliarde lei reprezentând plăți naționale directe către sectorul vegetal.
Prioritizarea investițiilor publice se va face prin aprobarea și publicarea listei investițiilor publice prioritare, din rândul investițiilor semnificative, peste 100 de milioane de lei. Această listă facilitează finalizarea investițiilor respective prin concentrarea finanțărilor către investițiile selectate, precum și creșterea transparenței în decizia de alocare a cheltuielilor de investiții, precum și monitorizarea implementării acestora.
Introducem obligativitatea raportării lunare a stadiului fizic de execuție în unități de măsură, pentru creșterea calității execuției bugetare.
De asemenea, asigurăm protecția socială pentru populația cu venituri reduse prin: indexarea pensiilor cu 3,75%, creșterea salariului minim cu 12,5% și creșterea venitului minim garantat cu 4,5%.
Cu privire la bugetul educației: în 2014, 300 de milioane de euro din fondurile europene vor fi realocate de la alte programe pentru lucrări de infrastructură în școli; cresc cu 10% salariile profesorilor debutanți din învățământul preuniversitar cu vechime maximă de 6 ani și cu 10% salariile preparatorilor și asistenților universitari.
Cresc, de asemenea, cu 10% subvențiile pentru cămin. În plus, în anul 2014 statul va plăti 2,06 miliarde lei titluri executorii reprezentând salarii, din care 1,06 miliarde lei pentru învățământul preuniversitar și universitar.
Stimați colegi parlamentari,
Cu privire la afirmația „Cabinetul Ponta nu a fost în stare să pornească niciun proiect propriu de construcție de infrastructură”, precizăm că în perioada 2012–2013 au fost lansate proceduri de atribuire pentru contracte de finanțare externă, rambursabilă și nerambursabilă, totalizând un număr de 189,72 kilometri de autostrăzi și 347,44 kilometri de drumuri naționale și centuri ocolitoare.
A fost transmisă la ANRMAP, în vederea lansării, documentația de atribuire pentru următoarele proiecte finanțate în cadrul FEDR: varianta de ocolire Caracal, relicitare; reabilitare DN 6 Alexandria–Craiova, lot 2 – relicitare și varianta ocolitoare Brașov – lot 2.
În perioada 2012–1013 au fost semnate contracte de finanțare externă, rambursabilă și nerambursabilă, totalizând un număr de 189,72 kilometri de autostrăzi și 402,27 de kilometri drumuri naționale și centuri ocolitoare.
De asemenea, urmează a fi semnate, până la sfârșitul anului 2013, contracte de lucrări pentru obiectivele: Autostrada Timișoara–Lugoj, lot 2, Autostrada Nădlac– Arad, lot 1, relicitare, și Autostrada Sebeș–Turda.
În anul 2012, au fost recepționați 126,29 kilometri de autostradă, iar în anul 2013 vor fi recepționați 105 kilometri de autostrăzi.
În același context al acuzațiilor fără fundament, cu privire la investițiile în infrastructură se invocă faptul că USL alocă numai 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor de investiții în infrastructură cu finanțare externă.
În realitate, suma totală alocată în anul 2013 pentru programe de investiții în infrastructură cu finanțare externă rambursabilă este de 1,6 miliarde de lei, din care pentru obiectivele finanțate în cadrul împrumutului BEI, etapa a VI-a, 604 milioane de lei pentru Autostrada Cernavodă– Constanța.
De asemenea, o serie de proiecte din cadrul etapei a V-a de reabilitare a drumurilor naționale, finanțate prin împrumutul BEI, au fost acceptate la finanțare prin fonduri FEDR.
Cu privire la afirmația: „18 luni de guvernare USL, patru rectificări bugetare negative”.
În primul rând, trebuie să se înțeleagă limpede că, cel puțin în ceea ce privește ultima rectificare bugetară, aceasta a fost realizată în contextul existenței unor economii în execuție, un aspect extrem de important, dar omis în mod convenabil de semnatarii acestei moțiuni. Iar aici vă pot da câteva exemple. La Ministerul Muncii, în urma controalelor de verificare a eligibilității persoanelor îndreptățite să primească bani de asistență socială, au fost suspendate drepturile celor care au abuzat de sistem.
Din aceste economii a fost făcută rectificarea. De asemenea, au fost reduse cheltuielile cu bunuri și servicii, o abordare care reflectă prudență și chibzuință în folosirea banului public.
De asemenea, la Ministerul Finanțelor economiile de aproximativ 450 de milioane de lei au fost realizate în urma scăderii cheltuielilor cu dobânzile, în condițiile în care România se împrumută mult mai ieftin pe piețele internaționale, ca urmare a creșterii credibilității României pe plan extern.
O parte din banii tăiați de la unele ministere, în urma economiilor realizate de acestea, vor fi utilizați pentru cofinanțarea proiectelor europene.
De asemenea, s-au acordat suplimentar 110 milioane de lei la bugetele locale pentru plata drepturilor persoanelor cu dizabilități și au fost suplimentate cheltuielile cu investițiile pentru metrou cu suma de 190 de milioane de lei.
Arătați că înregistrăm un deficit de 35 de milioane de lei pe zi. Este adevărat, dar haideți să ne uităm și în perioada 2009–2011, când înregistram următoarele deficite: în 2009 înregistram 124 de milioane de lei pe zi, în 2010 – 97 de milioane pe zi, iar în 2011 – 85 de milioane pe zi. Deci de aproape de la 3 până la 5 ori mai mult decât înregistrăm noi astăzi.
Prin urmare, considerăm că cifrele de astăzi demonstrează o evoluție pozitivă, mai degrabă decât una negativă, așa cum în mod nefundamentat o prezentați.
Cu privire la afirmația „s-a redus bugetul alocat agriculturii de două ori; au promis un sprijin pentru fermieri, acum, fermierii își vând produsele la prețuri de nimic; au promis sprijin pentru tinerii fermieri, iar acum tinerii de la sate sunt șomeri”.
În ce privește aceste acuzații aduse USL legate de finanțarea agriculturii, considerăm că acestea nu fac decât să evidențieze încă o dată lipsa de documentare și chiar ruperea completă de realitățile României.
Vreau să subliniez doar câteva aspecte care, prin simpla lor enumerare, vor arunca în derizoriu acuzațiile aduse.
În primul rând, bugetul agriculturii în 2014 va fi de 19,4 miliarde lei, comparativ cu 17,1 miliarde lei execuție preliminată pe anul 2013.
De asemenea, producătorii agricoli sunt sprijiniți în 2014 prin alocarea de la bugetul de stat a sumei de 2,1 miliarde lei.
Am plătit subvențiile în agricultură blocate de PDL. S-a aprobat plata a 2,7 miliarde lei pentru 1.072.289 de beneficiari ai schemelor de plăți unice pe suprafață. Am redus cheltuielile cu livrarea apei destinate irigațiilor pentru agricultori. Am acordat despăgubiri de la buget pentru fermierii afectați de secetă în vara anului 2012, oferind sprijin financiar pentru producătorii de lapte și carne de vită din zonele defavorizate, în limita unui plafon de 30 de milioane de euro. Am constituit Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură pentru cei care au nevoie de accesarea unui împrumut neeligibil prin alte programe.
Începând cu octombrie 2013, acordăm peste 500 de milioane de euro drept plăți anticipate pentru pregătirea campaniei agricole de anul viitor.
În privința afirmației „baronii locali USL sunt principalii beneficiari ai bugetului pe 2014”.
Primul lucru care trebuie spus este că afirmația este complet neadevărată.
Vreau să precizez că pentru anul 2014 în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este alocată suma de 1,6 miliarde de lei pentru finanțarea programelor care au ca destinație bugetele locale.
După cum lesne se poate observa, suma este net inferioară celei menționate în moțiune și, în plus, vizează finanțarea unor proiecte stringente pentru administrația publică locală, multe dintre acestea începute, dar fără să le fie asigurată finanțarea în timpul guvernelor Boc.
Sumele alocate prin programele prezentate mai sus se repartizează către bugetele locale, pentru prima dată, pe baza unor criterii obiective, fără să se țină cont de culoarea politică, au ca țintă finalizarea cât mai multor obiective și sunt stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 28/2013 privind aprobarea Programului național de dezvoltare locală, contrar repartizărilor făcute de guvernările PDL, care erau total netransparente și exclusiv la discreția ministrului.
Finalizarea obiectivelor de investiții este o prioritate a Guvernului USL în vederea diminuării arieratelor acumulate ca urmare a subfinanțării cronice din perioada guvernării PDL, aspect constatat și de finanțatorii externi.
Din nou, suntem obligați să demonstrăm cu cifre o altă afirmație falsă, lansată în spațiul public.
Pe parcursul anului 2013, prin cele două rectificări bugetare, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost suplimentat cu 1,23 miliarde lei, din care 1,22 miliarde lei au fost alocați pentru a asigura cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile prin POR.
Menționăm că această măsură a fost benefică, deoarece la POR gradul de absorbție a crescut de la 17,6% la 46,5%, de circa 3 ori mai mult.
Afirmația că bugetul Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice, în anul 2014, este de 2,4 ori mai mare decât în 2013 este complet falsă.
Bugetul Ministerului Dezvoltării în 2014 este de 4,8 miliarde lei, iar cel din 2013 a fost de 3,8 miliarde lei.
Cu privire la afirmația: „Guvernul Ponta a creat haos financiar, a introdus noi taxe și impozite sau le-a majorat pe cele existente”.
Stimați parlamentari,
Ajunși la capitolul „taxe și impozite”, aș vrea să lămurim o dată pentru totdeauna...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.