Iulian Claudiu Manda

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul va fi exprimat astăzi la ora 12.00.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (L239/18.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a exprima punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Doamnă secretar de stat, microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Demersul legislativ supus dezbaterii și adoptării Senatului este unul necesar, fiind determinat, pe de o parte, de necesitatea punerii în acord a unor texte din actualul Cod de procedură penală cu un număr de nu mai puțin de 18 decizii ale Curții Constituționale, pronunțate în perioada 2014–2018.

De asemenea, sunt necesare modificările pe care le propunem Codului de procedură penală, de transpunere a celor două directive ale Parlamentului European și ale Comisiei, respectiv Directiva nr. 343 privind prezumția de nevinovăție și Directiva nr. 42 privind confiscarea extinsă, decizia CEDO potrivit căreia judecătorii care nu au participat la proces nu pot motiva și semna hotărârea judecătorească. Și, nu în ultimul rând, propunerile de modificare sunt determinate de greutățile întâmpinate de judecătorii de drept penal în aplicarea și interpretarea actualelor texte din Codul de procedură penală, fapt ce a generat o practică neunitară la nivelul instanțelor.

În acest context, Ministerul Justiției a propus, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, două categorii mari de modificări, și anume:

1. Eliminarea procedurii Camerei preliminare în procesul penal, procedură care, în prezent, nu-și mai poate atinge scopul, respectiv acela de a conferi celeritate procesului penal, și aceasta deoarece Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe articole ce vizează această instituție juridică.