Ana Birchall

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Această opinie este extrem, extrem de importantă, tocmai pentru că, în opinia noastră, am încercat să identificăm – și în baza opiniilor și rapoartelor primite de la comisiile sesizate pe fond și ale instituțiilor și ministerelor cu care ne-am consultat – câteva soluții la criza refugiaților.

Pe scurt, în opinia Comisiei pentru afaceri europene, am considerat și am precizat că actuala criză a refugiaților reprezintă o acutizare a unor probleme mai vechi și că ar trebui să beneficieze de o abordare strategică care să încorporeze un raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate și între instrumentele diplomatice și cele financiare ale Uniunii.

De asemenea, susținem abordarea care definește criza refugiaților ca pe o provocare internațională, și nu exclusiv europeană, care presupune cooperarea Uniunii cu principalii parteneri internaționali, cum este ONU, sau în special cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum și cu organizații internaționale pentru migrație. Și vreau să-i felicit pe toți colegii mei, pentru că am fost printre primele comisii care, de la început, din iunie, am susținut că această criză este o criză internațională, și nu exclusiv europeană, iar ONU trebuie să se implice.

De asemenea, recomandăm extinderea cooperării internaționale prin cooptarea unor organizații de interes sectorial, dar relevant, cum ar fi UNICEF sau Crucea Roșie.

De asemenea, comisia noastră susține necesitatea unei strategii cuprinzătoare, bazate pe conexiunea dintre dimensiunea internă și externă a migrației, care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului și care să includă măsuri de natură economică, socială și educațională în țările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea postconflict.

De asemenea, noi ne alăturăm instituțiilor europene și statelor membre care susțin păstrarea Acordului Schengen ca pe o realizare de succes a Uniunii și respingem orice pretext invocat de anumite state care au încercat să lege acquis-ul Schengen de această criză.

Considerăm că păstrarea Acordului Schengen nu ar trebui în niciun fel condiționată de presiunile migraționiste, mai ales că instrumentele sale se dovedesc extrem de utile în gestiunea migrației. Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale Uniunii, prevăzute de acord, deși nu reprezintă un risc, ci, dimpotrivă, poate atenua temerile unor state membre, nu este neapărat o soluție de calitate, pentru că nu are eficiență și sporește sentimentul redesenării unor linii de demarcație, afectând, astfel, deschiderea spre cooperare.

Considerăm că responsabilizarea și responsabilitatea de apărare a frontierei externe a Uniunii sunt de prim ordin pentru a preveni amenințările de securitate.

România, în accepțiunea noastră, oferă un exemplu pozitiv în acest sens, reușind gestionarea și securizarea la standarde înalte a celei de a doua frontiere ca lungime pe latura de est a Uniunii – 2.070 de kilometri, conform rapoartelor FRONTEX.