Roberta Alma Anastase

Vă mulțumesc. S-a reținut în stenogramă. La poziția 7, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptată. Poziția 8. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 9. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 10. Observații? Nu sunt. Adoptată. Poziția 11? Nu sunt observații. Adoptată. La anexă, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată. Urmează votul final.

Trecem la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Este lege organică. Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului? ## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul României a învestit Parlamentul cu un proiect de lege care are ca obiect instituția promovării magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acest proiect se înscrie în concepția reformelor inițiate prin intermediul inițiatorului, Ministerul de Justiție, iar cel în cauză are în vedere întărirea rolului Înaltei Curți pentru a-și îndeplini misiunea sa constituțională de unificator de jurisprudență în România și de îndrumare a instanțelor judecătorești în procesul de făurire a actului de justiție.

Ne-am fi dorit ca acest proiect de lege să transpună normele inițiatorului – el a fost amendat în cadrul Comisiei juridice –, însă, în esență, acest proiect vizează întărirea competențelor profesionale, sociale și umane ale viitorului magistrat care urmează a funcționa la Înalta Curte. În acest fel, vechimea este mult mai bine reglementată pentru accesul la Înalta Curte – proiectul stabilește o vechime minimă de 15 ani ca judecător sau procuror la nivelul Curților de Apel.

În același timp, proiectul propune norme riguroase privind evaluarea competențelor umane și sociale ale magistratului de Înaltă Curte, întrucât inserarea legilor pe care Parlamentul le adoptă în țesutul social este o problemă care presupune un angajament ce absoarbe nu numai aptitudini de tip profesional, dar și garanții de tip moral, uman, social extrem de dezvoltate la nivelul funcției de magistrat în stat.

Cele două faze imaginate de Guvern, evident, se regăsesc și în proiectul aflat în fața dumneavoastră. Este vorba de o fază inițială, de evaluare a performanțelor profesionale ale magistratului, pe care Guvernul, inițial, a conceput-o a fi în atributul exclusiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție și pentru evaluarea celorlalte tipuri de competențe social-umane, evident, exercițiul Consiliului Superior al Magistraturii urma să între în acțiune.

În același timp, Guvernul a urmărit respectarea întocmai a Constituției, care atribuie competența de a dispune cu privire la promovarea magistraților Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest fel am abordat acest proiect de la nivelul Guvernului. Vă mulțumim.