Marian Neacșu

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima observație se referă la faptul că acest proiect a fost introdus în urma ședinței Biroului permanent al Camerei Deputaților de luni, deci timpul material pentru a-l studia, pentru a discuta, a fost unul restrâns. Dar, din fericire, și am ales să mă refer la acest proiect, și nu la următorul, se referă la Acordul stand-by încheiat în 2009 și care a fost ratificat de bordul Fondului Monetar și vine acum pentru ratificare în Parlamentul României.

Este acel acord stand-by care a avut influență deosebită pentru mediul macroeconomic și microeconomic, pentru viața fiecăruia dintre cetățenii români, pentru fiecare dintre noi. Este acel acord stand-by care încearcă să ne învețe să dovedim pragmatism economic, care încearcă să ne dovedească faptul că până în momentul ăsta am fost nechibzuiți și adesea neserioși.

Este un document care, așa cum o celebră butadă preciza: „cel care plătește comandă”. Fondul Monetar stabilește care este cadrul și noi nu facem decât să executăm. Din nefericire, nici lucrul ăsta n-am reușit să-l facem așa cum trebuie.

Și aș vrea doar să vă citez câteva dintre obiective și aș apela la bunăvoința dumneavoastră să îi permitem după aceea domnului secretar de stat Ghizdeanu, care este susținătorul din partea Guvernului al acestui act normativ și care este și președintele Comisiei de Prognoză, să ne precizeze și care este nivelul de realizare a acestor indicatori. Iar cei mai importanți indicatori de aici, și am să vă citez, fără să abuzez de răbdarea dumneavoastră, numai câțiva, ar fi următorii: finalizarea inventarierii arieratelor și a facturilor neplătite la sfârșitul anului, decembrie 2010, pentru tot bugetul general consolidat, și termenul este 30 aprilie 2011 – așa cum dumneavoastră cunoașteți datele legate de această inventariere, așa le cunosc și eu; elaborarea planurilor strategice de acțiune pentru principalele întreprinderi de stat menționate în memorandumul tehnic de înțelegere, termen 30 aprilie 2011; eliminarea bazei legale a fondurilor de stimulente, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012; introducerea unui sistem simplificat de taxare pentru contribuabilii mici, aflați sub plafon, cu asistență din partea Fondului Monetar și a Comisiei Europene, solicitând în același timp ca plafonul de la care agenții economici sunt înregistrați ca plătitori de TVA să crească la 50 de mii de euro, termen: 30 iunie; amendarea legislației, în sensul de a permite utilizarea resurselor Fondului de garantare a depozitelor, și vă rog frumos să fiți foarte atenți la acest aspect. Deci reiau: amendarea legislației, în sensul de a permite utilizarea resurselor Fondului de garantare a depozitelor pentru a facilita restructurarea băncilor, inclusiv tranzacții de achiziții și asumare, termen: 31 iulie 2011.

Cred că lucrurile, așa cum au fost precizate, sunt suficiente. Nu negăm, dată fiind situația economică a României de la momentul acesta și dată fiind conjunctura economică mondială, necesitatea unor astfel de împrumuturi. Este foarte clar că fără ele economia românească nu poate funcționa. Dar, din nefericire, așa cum am spus-o de mai multe ori de la acest microfon, și cum nu am să încetez s-o spun de fiecare dată, n-am regăsit și nu regăsim măsuri de stimulare a economiei. Nu putem să ne împrumutăm la nesfârșit, pentru că, pe de o parte, costul creditului nu este deloc de neluat în seamă. Pe de altă parte, atâta vreme cât nu producem sau nu ne producem singuri în țară sumele necesare pentru a funcționa instituțional și vom sta cu mâna