Dragoș Gabriel Zisopol

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

- Declarația mea politică de astăzi se intitulează

- „9 februarie – Ziua mondială a limbii elene”.

- Doamnelor și domnilor, Stimați invitați,

În conformitate cu Decizia nr. 17.889 a miniștrilor de interne, de externe și al educației, cercetării și cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie – ziua comemorării poetului național grec Dionysios Solomos – a fost declarată Ziua mondială a limbii elene.

„Limba noastră are o zi mondială a ei. Poate să îmbogățească zilnic cele mai multe limbi ale planetei, cuvintele ei pot fi uzuale sau de bază în științe, precum în medicină, însă elenofonia trebuia să-și dobândească o zi în care anual și oficial să fie sărbătorită”, declara acum un an în discursul său ținut în Comisia permanentă specială a grecilor din diaspora domnul Terence Nikolaos Quick, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă.

Prin instituționalizarea acestei sărbători mondiale anuale se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit și contribuie esențial la consolidarea atât a civilizației europene, cât și a celei mondiale.

În antichitate limba elenă a fost un factor de educație și transmitere a teoriilor științifice, a viziunilor filozofice și a textelor literare.

În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creștinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume.

De-a lungul secolelor, contribuția limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea și promovarea culturii grecești. Limba elenă a supraviețuit până în zilele noastre, alăturându-se astfel celor mai vechi limbi vii din lume.

Limba greacă reprezintă nu numai singura limbă europeană ce are mărturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba în care s-au scris opere nemuritoare, precum literatura greacă veche și Evanghelia, ci ea reprezintă un întreg tezaur de simboluri, fără de care e greu să ne imaginăm Europa de astăzi.

Printr-o sugestivă comparație, scriitoarea americană Helen Keller scria că „dacă vioara este un instrument muzical desăvârșit, atunci limba greacă este vioara cugetării umane”. Cunoașterea importanței limbii elene ne permite să înțelegem esența culturii grecești și contribuția multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale.

În discursul său de anul trecut referitor la Ziua mondială a limbii elene, domnul Terence Quick, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanța diasporei și a bisericii grecești în conservarea limbii elene, subliniind că, în multe țări, cunoașterea acesteia a ajuns la a șasea și chiar a șaptea generație de greci.

În acest context, consider ca fiind de bun augur și modestele contribuții ale Uniunii Elene din România, dintre care menționez: