Sanda Maria Ardeleanu

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „«Glasul Bucovinei» riscă să nu se mai audă”.

Bucuria participării în perioada 19–21 septembrie 2013 la cea de-a XII-a ediție a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu”, eveniment științific cu o tradiție de 23 de ani, care se transformă, de fiecare dată, într-o întâlnire de suflet a românilor din Bucovina alături de cei din Republica Moldova și alte spații românești, a fost pentru mine și un prilej de profundă mâhnire.

Am aflat cu dezamăgire că una dintre publicațiile de limbă română de excepție care apar la Cernăuți, editată sub conducerea Institutul Cultural Român începând cu 1994, care a reunit importante studii și cercetări despre tradiția românească a Bucovinei, semnate de autori români și străini, revista „Glasul Bucovinei”, riscă să nu mai beneficieze de finanțare pentru tipărire.

Redactorul-șef al publicației, doamna prof. dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și director al Editurii „Alexandru cel Bun”, mi-a prezentat situația în care se află revista. În mod cert, lipsa de finanțare din partea Institutului Cultural Român pentru numerele 3–4/2012, dar și lipsa răspunsului la memoriul adresat de colectivul redacției și înregistrat cu nr. 9434 din 26 august 2013, ne trezesc suspiciunea că apariția acestei publicații va fi oprită.

Nu vorbim despre o revistă oarecare, ci despre una al cărei rol este de a intensifica legăturile României cu diaspora, menținând viu spațiul Bucovinei.

De-a lungul celor 19 de ani existență, „Glasul Bucovinei” și-a propus, în primul rând, recuperarea adevărului istoric: cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte din viața spirituală, dicționare bibliografice, monitorizarea informațiilor publicate în presă, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor. „Glasul Bucovinei” se aude în România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia, precum și în alte țări din Europa și din lume, având o importantă dimensiune istorică ce provine din faptul că denumirea a fost preluată de la ziarul cu același nume fondat în 1918, la Cernăuți, de către profesorul Sextil Pușcariu, pentru susținerea românismului.

În acest context, stimați colegi, suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă instituțiile statului român mai susțin valorile românismului.

Cunoaștem prea bine faptul că sub mandatul domnului Andrei Marga la conducerea ICR nu mai puțin de 6 publicații culturale din Basarabia, finanțate de Institutul Cultural Român, au încetat să mai apară: „Contrafort”, „Sud-Est cultural”, „Semn”, „Destin Românesc”, „Clipa”, „Limba Română”. Două dintre acestea, „Contrafort” și „Semn”, au fost sprijinite încă de la înființare de Fundația Culturală Română condusă de Augustin Buzura, fundație devenită Institutul Cultural Român, fiind susținute ulterior și sub mandatul lui Horia Roman Patapievici. Știm cu toții că o viață literară românească nu poate exista fără o presă culturală.