Doru Ioan Tărăcilă

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Votul final se va da în ședința de luni.

Punctul 16 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Inițiatori sunt câțiva colegi senatori și deputați din mai multe grupuri parlamentare.

- Este prezent domnul deputat Adrian Moisoiu, da? Îi ofer cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă. Microfonul 8.

- Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă,

- familie și protecție socială.

Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Denisa Oana Pătrașcu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Adrian Moisoiu** — _deputat_ **:**

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Inițiativa legislativă pe care am înaintat-o și care va fi dezbătută astăzi vrea să stabilească, în primul rând, un lucru care este foarte clar, și anume că acel copil care s-a născut în perioada 6 septembrie 1940 — 6 martie 1945 este refugiat. Este logic că este refugiat, pentru că atunci s-a născut. Nu ne interesează când anume a fost conceput, nu ne interesează dacă s-a născut la 7 luni sau la 9 luni. În momentul când s-a născut acel copil, în perioada 6 septembrie 1940 — 6 martie 1945, părinții săi erau refugiați, în consecință și copilul ia acest statut de refugiat. De aceea, mi se pare cel puțin hilară o motivație pe care am văzut-o în raportul comisiei, și anume aceea că nu este precizat dacă acel copil s-a născut în timpul călătoriei spre locul de refugiu sau la întoarcere. Nu are relevanță, nu este important acest lucru. Copilul respectiv exista la momentul respectiv.

Pe de altă parte, este vorba de faptul că multe dintre persoanele care se găsesc în această situație, adică cele născute în perioada menționată mai sus, simțindu-se discriminate, s-au adresat justiției, iar la conținutul inițiativei noastre parlamentare au fost atașate sentințe ale tribunalelor locale, ale curților de apel, ba, mai mult, și decizia Curții Supreme de Justiție, unde se dă câștig de cauză acestor persoane. Dacă se dă câștig de cauză acestor persoane de către instituțiile care au fost menționate, este clar că au dreptate. Noi ar trebui, de fapt acesta este rolul Parlamentului, să evităm o asemenea trecere prin justiție. Se merge la o judecătorie sau la tribunal, iar acestea resping sau dau câștig de cauză; Casa de Pensii face recurs la Curtea de Apel, Curtea de Apel respinge recursul sau dă câștig de cauză; Casa de Pensii face recurs la Curtea Supremă de Justiție... De ce avem nevoie să pierdem atâta timp și de ce să ne zbatem prin atâtea trepte judiciare?

Pe de altă parte, în momentul în care este vorba de un drept câștigat, în momentul în care se dau niște bani pentru această situație, în momentul când oamenii au câștigat la tribunal asemenea drepturi, este logic să se mai pună problema efortului financiar? Efortul financiar se face oricum, pentru că se câștigă prin lege, prin hotărâre judecătorească.