Potrivit regulilor procedurale, sunt astăzi prezent în fața dumneavoastră la Camera Deputaților, împreună cu domnul chestor-șef Marian Tutilescu, șeful Departamentului Afaceri Europene și Relații Internaționale din Ministerul Afacerilor Interne, și cu secretarul de stat Radu Podgorean, din Ministerul Afacerilor Externe, pentru dezbaterea moțiunii înscrise pe ordinea de zi, solicitată de reprezentanții opoziției, o opoziție reunită, aș spune, nu întâmplător, sub forma unei alianțe PDL–PP-DD.
Este o moțiune care, pe fond, abordează o temă importantă pentru România, pentru cetățenii României, pentru mediul de afaceri din România (companii românești și companii străine), dar o face, bineînțeles, dintr-o perspectivă a opoziției și aici, fără să intru în foarte multe amănunte, vă spun că nu mă voi opri asupra unor chestiuni de formă, și ele importante, nu mă voi opri asupra greșelilor gramaticale din textul moțiunii respective, nu mă voi opri asupra punctuației, dezacordurilor gramaticale, nu mă voi opri nici măcar asupra neștiinței legate de denumirea oficială a unor state, unele vecine, prietene, surori, așa cum este cazul Republicii Moldova, și nu Moldovei.
Mă voi opri însă pe scurt asupra unor chestiuni de fond; mă voi opri, de asemenea, asupra unor chestiuni legate de strategia de urmat; mă voi opri, de asemenea, asupra a două propuneri formulate în textul moțiunii simple și, nu în ultimul rând, la final, mă voi referi la o eroare strategică, fundamentală și impardonabilă comisă de reprezentanții opoziției PDL–PP-DD, o chestiune care contravine poziției oficiale a statului român în toți acești ani.
Chestiunile de fond: aderarea la Spațiul Schengen a reprezentat și reprezintă o expresie a aspirațiilor legitime ale cetățenilor români, dar și o obligație asumată de țara
noastră prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană; susținerea politico-diplomatică activă a obiectului aderării României la Spațiul Schengen, pe baza îndeplinirii standardelor din acquis-ul în domeniu, reprezintă o direcție clară de acțiune a Guvernului român, asumată prin Programul de guvernare, toate ministerele implicate în efortul de atingere a acestui obiectiv conlucrând activ pentru îndeplinirea sarcinilor lor specifice.
Eforturile și rezultatele României se bucură de recunoașterea unei largi majorități a statelor membre, iar acest lucru a fost reconfirmat recent în cadrul Consiliului JAI din 7 martie 2013.
Remarc, cel puțin pentru cunoscători, remarc numărul mare de intervenții în Consiliu din partea statelor membre, care au transmis sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen, ceea ce indică interesul majoritar la nivelul Uniunii Europene pentru soluționarea situației.
Aceste semnale politice de susținere vocală a României sunt dovada cea mai clară că țara noastră are parteneriate solide în cadrul Uniunii Europene.
Cu acest prilej, România, sprijinită și de președinția irlandeză a Uniunii Europene, a obținut un calendar de reluare a discuțiilor pe această temă, pentru adoptarea unei decizii de aderare etapizată până la sfârșitul anului 2013.
Acest acord conferă României un orizont de timp în care toate eforturile naționale trebuie să se concentreze pe transmiterea unui mesaj unitar – subliniez, unitar – către partenerii europeni privind concentrarea întregii scene politice românești în jurul obiectivului de continuare a procesului de integrare europeană, prin aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.
De aceea, confirm faptul că suntem deschiși – și sunt deschis – pentru un parteneriat transpartinic solid și onest, care să asigure șansele unei decizii pozitive înainte de sfârșitul acestui an.
Doresc să vă spun, pe această cale, că rezultatul obținut la Consiliul JAI din 7 martie este urmarea unor eforturi politico-diplomatice intense și riguros coordonate ale Guvernului României pe lângă instituțiile europene și toate statele membre.
Modul nostru de a acționa a fost în deplină concordanță cu prevederile Programului USL de guvernare, aprobat de Parlament.
În Programul de guvernare se prevede „susținerea diplomatică activă a obiectivului aderării României la Spațiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscută deja de Consiliul JAI și de Parlamentul European, fără condiționalități politice de orice fel.
Demersul părții române va pleca de la compromisul propus de președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene și, ulterior, de președintele Consiliului European, în martie 2012, respectiv aderarea cu frontierele maritime și aeriene într-o primă etapă și ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre.
România va intensifica dialogul cu statele membre atât la nivel guvernamental, cât și la nivel parlamentar.
De asemenea, vor fi promovate, în continuare, măsurile de consolidare a capacității de protecție a frontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex”.
În cadrul acestor demersuri, Guvernul a arătat, cu fermitate – subliniez, cu fermitate –, că România a îndeplinit toate obligațiile asumate și, în mod firesc, pornind de la premisa unei cooperări loiale între toate statele membre, are aceleași așteptări și de la partenerii europeni.
Am accentuat lipsa de echitate față de România și, adaug eu, și de Bulgaria și am atras atenția asupra faptului că situația actuală reflectă o abordare distorsionată din partea unor state membre, generând la București frustrare și sentimentul că obiectivul aderării noastre la Schengen este o țintă mișcătoare, aducând atingere așteptărilor legitime pe care le avem ca stat angajat în continuarea procesului de integrare europeană.
Trebuie să spunem foarte clar și aici, acasă, și partenerilor noștri din Uniunea Europeană, că numai o lectură rău-intenționată a acestor afirmații poate face posibilă interpretarea unor cerințe firești de tratare nediscriminatorie a României ca o dezicere față de angajamentele noastre de a menține obiectivul Schengen ca prioritate a Guvernului sau, și mai absurd, ca o afirmare a unor atitudini antieuropene.
Toți membrii Guvernului României și, evident, și eu, personal, ca membru al acestuia, suntem ferm atașați proiectului european. Credem în vocația europeană a României și în valorile care dau identitate Uniunii Europene – drepturile omului, democrație și statul de drept.
Pentru noi, integrarea în Spațiul Schengen nu este un scop în sine, ci este tocmai expresia voinței noastre de a fi parte a unei Europe mai unite, mai solidare, mai puternice, care să ofere cetățenilor ei acces egal la libertățile fundamentale, care stau la baza edificiului european.
În pofida a ceea ce se afirmă în cuprinsul moțiunii, această abordare și promovare fermă și clară a așteptărilor României privind decizia de accesare a țării noastre în Spațiul Schengen au avut un efect pozitiv, concretizat prin introducerea pe agenda Consiliului JAI, înainte de finalul lui 2013, a dezbaterii pentru adoptarea unei decizii de aderare etapizată a României și Bulgariei în familia Schengen.
Folosesc acest prilej pentru a face apel către toți politicienii români de a transmite un mesaj unitar, prin care să se solicite ca dezbaterea să recapete sensul și coordonatele unei discuții oneste, deschise și corecte, evitând invocarea unor teme conexe, care nu au legătură cu procesul de aderare la Spațiul Schengen.
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Nu voi insista asupra contextului european complicat. Voi spune doar două fraze pe această temă. Știm foarte bine că această perioadă, care este marcată de turbulențe economice, politice și sociale excepționale în regiune, pe un fundal de criză prelungită, la care adăugăm efectele căderii regimurilor autoritare din nordul Africii și instabilitatea pe care acestea au generat-o, incapacitatea dovedită a unor state membre de a gestiona fluxuri însemnate de emigranți ilegali și fragilitatea sistemelor lor de azil, a facilitat instalarea la
nivelul Uniunii Europene a unui climat de neîncredere între statele membre, din păcate, amplu politizat și speculat, cu o serie de consecințe nefaste. Și vorbim de o realitate obiectivă.
Suprapunerea calendarului de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu intensificarea unor percepții negative critice față de oportunitatea unei noi extinderi reprezintă, fără îndoială, una dintre sursele primare de blocaj în dosarul aderării țării noastre la Spațiul Schengen.
Aș fi dorit să evităm, în România cel puțin, o politizare excesivă, cu conotații negative, a unui subiect care este foarte bine reglementat de tratate și de acquis-ul Schengen.
Este bine cunoscut faptul că aderarea la Spațiul Schengen se face după reguli foarte clare. Aceste reguli foarte clare, criteriile de aderare, au fost îndeplinite integral de România în urmă cu 3 ani de zile. Subliniez, în urmă cu 3 ani de zile.
Eforturile noastre în acești ani și în ultimul an au fost îndreptate ca o acțiune de continuitate pentru asigurarea securizării frontierelor la nivelul acestor criterii pe care le-am evocat. Mai mult decât atât, am participat la misiuni Frontex, fără ca România să fi fost încă membru al Spațiului Schengen.
De aceea, mă bucur să spun că lucrăm deja de câțiva ani în logica unui stat membru Schengen și participăm la toate activitățile ce au ca scop asigurarea spațiului de libertate, securitate și justiție.
Autorii moțiunii, din această perspectivă, încearcă în mod evident să câștige capital politic prin deschiderea inoportună a unei dezbateri politice care încearcă să arunce inutil responsabilitatea privind întârzierea procesului de aderare la Spațiul Schengen în sarcina actualului Guvern și, în mod direct, asupra Ministerului Afacerilor Externe și, eventual, și asupra Ministerului Afacerilor Interne.
În fine, acest demers este un demers firesc, este un demers democratic. Opoziția are dreptul și, aș spune, are chiar obligația să fie activă și să critice Guvernul. Contează foarte mult care sunt argumentele folosite și contează foarte mult modalitatea de a face acest lucru.
Este incorect ca atât Guvernul, în ansamblul său, cât și ministerul nostru să fie criticate fără argumente de fond. Pot accepta, pot înțelege că în politica românească sunt folosite și cuvinte care sunt injurioase și ofensatoare la capitol personal. Pot înțelege acest lucru, chiar dacă nu-l accept.
Așteptam însă o serie de argumente de fond. Și, în orice caz, aș fi așteptat o asumare a responsabilității, cel puțin a unora dintre semnatarii acestei moțiuni. Mă refer la deputații PDL care știu foarte bine că au ratat... sau guvernarea lor, guvernarea PDL a ratat de o manieră foarte clară acest obiectiv în 2010, în 2011. Vă aduc aminte, Programul de guvernare PDL prevedea data martie 2011 pentru aderarea la Spațiul Schengen. Și tot parcursul lui 2011 și începutul lui 2012 au fost obiective ratate, într-o perioadă cu condiții mult mai favorabile, inclusiv la nivel european, pentru România. Și aș fi așteptat o asumare a acestei responsabilități.
N-am să intru într-o polemică, de altfel inutilă, cu reprezentanții opoziției. Mă voi referi, pe scurt, la cele două propuneri pe care textul moțiunii simple le avansează.
Ideea unui document de poziție transpartinic pentru promovarea obiectivului major al României de aderare la Spațiul Schengen reia o inițiativă lansată de Guvern la începutul acestui an, bazată pe încrederea că este rolul liderilor politici, subliniez, rolul liderilor politici ai partidelor, să inițieze și să poarte dialogul necesar concretizării unui astfel de document de poziție consensual.
Din păcate, demersul amintit a generat o reacție contrară, vă aduc aminte, și a demonstrat lipsa voinței politice necesare unui astfel de demers. Ca urmare, formularea, prin moțiunea introdusă, a propunerii de formalizare a acestui lucru într-un act scris, la scurt timp după reacția negativă la propunerea lansată de Guvern, este necredibilă, este de natură, în acest moment, să pună la îndoială sprijinul unanim al tuturor partidelor politice din România pentru obiectivul aderării la Spațiul Schengen, lucru pe care nu mai doresc să-l pun în discuție.
În ceea ce privește cea de a doua propunere formulată în moțiune, precizez că foaia de parcurs cu date și obiective certe privind aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă o componentă intrinsecă a strategiei Guvernului privind aderarea la Spațiul Schengen, fiind asumată și reflectată prin acțiunile și demersurile politico-diplomatice ale autorităților române cu responsabilități în domeniu pe lângă partenerii din statele membre.
În aceste condiții, propunerea formulată este lipsită de obiect.
În final, două comentarii.
Primul comentariu legat de strategia atât de mult discutată în ultimele săptămâni, promovată de Guvernul României, și un comentariu legat de ceea ce am menționat mai devreme și consider, în mod fundamentat, a fi o eroare strategică fundamentală și impardonabilă comisă de cei care au semnat această moțiune simplă.
Primul comentariu. România, după acești ani, de la data aderării la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007, a avut și are nevoie să rostească public, foarte clar, în dialogul cu partenerii europeni, să rostească, atunci când interesul său legitim european este fundamentat pe îndeplinirea criteriilor foarte clare, în speță, de aderare la Spațiul Schengen, să spună foarte clar, public, faptul că dorește un tratament corect european pentru aspirație legitimă, că nu înțelege să accepte duble standarde, că nu înțelege să accepte un tratament discriminatoriu. Este o chestiune de principiu. Și trebuie să ne obișnuim în această țară să afirmăm poziții de principiu, să facem referire la setul de principii și de valori europene.
Faptul că, din păcate, inclusiv în plan intern, a fost acceptată, contrar poziției constante a statului român în toți acești ani, o condiționare a României, o condiționare a demersurilor întreprinse de statul român pentru aderarea la Spațiul Schengen pe cu totul și cu totul alte motivații, de natură politică, este o pierdere pentru interesul românesc.
Vreau să vă spun foarte clar că afirmarea poziției de principiu a României de o manieră foarte fermă a generat o rupere de ritm absolut necesară.
Vă pot spune astăzi, acum, de la tribuna Parlamentului, că, așa cum stăteau lucrurile cu timp bun înainte de Reuniunea JAI, exista o posibilitate importantă ca acest punct nici măcar să nu figureze pe ordinea de zi sau, în cel mai bun caz, să aibă loc doar o dezbatere.
Faptul că am putut să generăm, printr-o poziție fermă, bazată pe principii și pe valori europene, am putut să generăm o reacție de sprijin majoritară și vocală în interiorul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, faptul că am reușit să spunem lucrurilor pe nume cu demnitate – avem nevoie să exprimăm cu demnitate pozițiile României –, acest lucru ne-a permis nu doar să avem o dezbatere la Consiliul JAI pe o temă importantă pentru România și Bulgaria, dar a permis înscrierea unui calendar clar, cu niște termene până la finalul acestui an, care să ne dea cu adevărat șanse reale de a adera la Spațiul Schengen.
Altfel, vă spun că și anul acesta vor fi alegeri într-o serie de state europene importante, și anul viitor vor fi alegeri europarlamentare în toate statele membre, vor fi alegeri municipale locale și în Franța și această chestiune a migrației ilegale, chestiunea romilor, multe alte chestiuni vor fi folosite electoral în plan intern și nu vom putea avansa.
A fost nevoie de această rupere de ritm și de exprimarea, cu demnitate, a poziției românești.
Cel de al doilea comentariu.
Pentru cei care au citit, inclusiv din cadrul opoziției, textul moțiunii, totuși, cei care ați citit, puteți să constatați un lucru absolut impardonabil.
La pagina 5 și, respectiv, la pagina 8 este trecută explicit, _expressis verbis_ , condiționarea aderării României la Spațiul Schengen de obiectivele MCV, de obiectivele legate de justiție, de numirea procurorului general și a procurorului-șef DNA.
Statul român a avut o poziție consecventă până în acest an, până când unii reprezentanți politici au acceptat, ei înșiși, aici, în România, să condiționeze aderarea României la Spațiul Schengen de alte criterii importante. MCV-ul este important, reforma în justiție este importantă, dar nu putem accepta condiționarea. Acest lucru îl fac, politic, astăzi, reprezentanții Alianței PDL–PP-DD. Iar formula menționată acolo este extrem de semnificativă, ca să înțelegem despre ce vorbim: condiționare de aderare a României la Spațiul Schengen de numiri convenabile grupului de interese – PDL, în primul rând, la nivelul judiciarului românesc. Despre asta vorbim. Și este scrisă foarte clar în pagina 5 a textului moțiunii simple.
De asemenea, în pagina 8, se face referire la planul de măsuri și la faptul că Ministerul Justiției trebuie să se implice în această chestiune. O spun foarte clar: politic, este o eroare fundamentală, strategică. O respingem de la nivelul Guvernului.
Criteriile de aderare la Spațiul Schengen, o mai spun încă o dată, sunt foarte clare, obiective, prevăzute în acquis și în tratatele europene. Celelalte chestiuni nu sunt legate și nu
acceptăm interconectarea lor. Le tratăm cu seriozitate, dar nu au de-a face cu obiectivul legitim al aderării la Spațiul Schengen pentru România.
În încheiere, doamnelor și domnilor deputați, vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe și, bineînțeles, celelalte instituții românești au făcut tot ceea ce era necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
Rămâne ca statele membre, după ce se vor fi clarificat în plan intern într-unul sau două cazuri, să adopte decizia corectă, legitimă, care corespunde aspirațiilor legitime ale României și, respectiv, Bulgariei și îndeplinirii obiective a criteriilor de aderare.
În consecință, vă invit să votați împotriva acestei moțiuni. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.