Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 februarie 2018
Informare · retras
Vlad Emanuel Duruș
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea este adresată ministrului economiei și are ca obiect poluarea râului Săsar cu ape reziduale de mină.
Stimate domnule ministru,
Activitatea Remin – SA se desfășoară sub coordonarea Direcției resurse minerale din cadrul Ministerului Economiei și constă în activități de conservare, închidere, monitorizare, care ar trebui să aibă la bază planul de încetare a activității, aprobat prin hotărâri ale Guvernului.
Fondurile necesare acestei activități au fost aprobate prin hotărâri de guvern și sunt alocate de SC Conversmin – SA București, în baza contractelor comerciale încheiate de aceasta.
Principalele activități desfășurate de compania Remin sunt axate pe supravegherea și diminuarea efectelor factorilor poluanți rezultați în urma exploatării zăcămintelor din subteran și a anexelor și dependințelor tehnice de la suprafață (iazuri, halde de steril), iar în subteran – galerii, puțuri și suitori, a căror demolare poate periclita securitatea
lucrărilor, așa cum prevede art. 37 din Legea nr. 85/2003, respectiv Legea minelor.
Întreruperea sau sistarea pe o anumită perioadă a oricăreia dintre aceste două activități are efecte deosebit de grave, atât la nivel național, cât și transfrontalier.
Din păcate, în județul Maramureș s-a ajuns tocmai în această situație. Din cauza nealocării în ultimii ani a unor fonduri suficiente pentru activitățile de conservare, închidere și ecologizare, se produc tot mai multe accidente de mediu, cu impact pe termen lung.
Asistăm periodic la deversări în râul Săsar de ape de mină încărcate cu metale grele, provenite de la fostele exploatări miniere, sau spălări ale solului contaminat, de la depozitele de deșeuri miniere: iazul de decantare Bozânta, depozitul de pirită arsenioasă și perimetrele flotațiilor Baia Sprie și Săsar.
Ultimul eveniment care a stârnit importante reacții publice a fost în 8 ianuarie anul curent. Din galeria minei Șuior, care are o lungime de 6,3 kilometri, s-au scurs ape de mină, care au antrenat precipitatul depus pe galerie.
Mina Șuior prezintă o particularitate față de alte perimetre miniere, reliefată printr-o exploatare mixtă a zăcământului, în carieră și în subteran, și având o mineralizație puternic reactivă și alterabilă. Acestea conduc la riscuri de acumulări de ape acide, încărcate cu suspensii sub formă de pungi sub presiune și surpări pe tunelul minei.
Apa Săsarului, acolo unde au ajuns deversările, a avut timp de mai multe ori o culoare ruginie. Îngrijorător este faptul că reprezentanții Guvernului în teritoriu continuă să minimalizeze astfel de evenimente.
În bazinul minier Baia Mare nu au fost realizate studii prin care să se estimeze și să se evalueze riscurile privind acumulările de ape în spațiile subterane, timpii de acumulare, căile de evacuare și scenariile de intervenție.