Grațiela Leocadia Gavrilescu

Eu vă mulțumesc pentru deschiderea de care dați dovadă și pentru lucrurile pe care doriți, într-adevăr, să le discutăm, pentru că sunt lucruri ale noastre, ale tuturor, și cred că de calitatea modului în care trăim depinde modul în care, efectiv, ne rezolvăm niște probleme.

Aș vrea să vă informez că Guvernul României cunoaște toate problemele pe care România le are în privința protecției mediului. De aceea, am inițiat un memorandum, alături de ministrul fondurilor europene, atât pe parte de deșeuri, cât și pe parte de biodiversitate, cât și pe parte de apă uzată, asta pentru că suntem preocupați să vedem de unde găsim resurse – financiare, bineînțeles –, astfel încât să ne conformăm.

Consider că este atributul fiecăruia dintre noi, începând de la cel mic, respectiv consiliile locale, până la miniștrii actuali, și nu numai, Parlamentul României.

De aceea, spun că Guvernul României știe, este implicat și vreau să vă spun că nu numai fondurile europene au fost o preocupare pentru mine, ca ministru. Pentru mine, ca ministru, când eu am venit la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția pe fonduri norvegiene era zero. Acum, absorbția și toate contractele sunt încheiate, astfel încât parteneriatul nostru pe fonduri norvegiene este cu țintă sută la sută realizată și consider că, pentru perioada următoare, din 2017, dacă vom da dovadă de aceeași seriozitate și implicare, alte comunități și instituții – fie că sunt locale, fie că sunt centrale – vor putea să beneficieze de astfel de bani. Deci Guvernul României este implicat și încearcă să depisteze resurse prin toate metodele pe care le luăm.

Spuneați puțin mai devreme dacă avem, într-adevăr, o gândire despre ce înseamnă investiții. Da, eu am rămas un pic consternată, ca să nu zic surprinsă, că totuși nu s-a respectat un plan de investiții început cândva, poate în 2007. Mă gândesc acum în domeniul apelor, și nu în domeniul apelor uzate, ci efectiv la marea infrastructură de apă, și îmi aduc foarte bine aminte cum s-au cheltuit foarte mulți bani în guvernarea Tăriceanu pentru studii de impact, studii de fezabilitate pentru regularizarea unor anumite râuri, pâraie care, între anii 2005 și 2006, au supus populația României din anumite zone efectiv la momente catastrofale, la riscul de a-și pierde casa. Nu știu de ce ele nu s-au finanțat. Acum, multe dintre ele le-am scos din sertare și finanțare va fi, vor avea atât din 2016, cu certitudine..., ele vor fi implementate și în bugetul ANAR-ului, dar nu numai.

Și, pentru că, într-adevăr, ne-a preocupat gradul de absorbție, nu ne gândim numai pentru UAT-uri și pentru ape, ce se întâmplă cu apa uzată..., și încă o dată spun și de infrastructura mare, este că, dacă la ora când am preluat ministerul nu am găsit decât un număr redus și o sumă, să zicem..., și vă spun și exact suma, aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru absorbție pe Apele Române, cu ajutorul colegilor din minister și al foarte multor specialiști am reușit să mai facem o absorbție de încă 340 de milioane.