Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 octombrie 2011
other · adoptat
Roberta Alma Anastase
Alocuțiuni consacrate marcării Zilei comemorative a victimelor Holocaustului din România
Discurs
Vă rog să luați loc pentru a începe sesiunea parlamentară dedicată Zilei comemorative a victimelor Holocaustului din România.
Doamnelor și domnilor invitați, Dragi parlamentari,
Ne întâlnim astăzi în ședința solemnă a Camerei Deputaților pentru a ne aminti un episod tragic din istoria țării noastre și a continentului european. Pe durata celui de Al Doilea Război Mondial, autoritățile mai multor state europene s-au făcut responsabile de una dintre cele mai grave crime împotriva umanității.
Milioane de oameni au pierit din simpla vină de a se fi născut și de a avea o identitate și comunități întregi au fost eliminate fizic, într-un proces sistematic și voit. În România, conform Comisiei Internaționale pentru Studierea
Holocaustului, autoritățile din perioada celui de Al Doilea Război Mondial sunt responsabile de moartea a peste 300 de mii de cetățeni români și ucraineni, marea majoritate etnici evrei și romi.
De asemenea, alți 135 de mii de etnici evrei au fost uciși în teritoriile românești anexate temporar de autoritățile ungare din acea perioadă. Nu în ultimul rând, dintre cei 25 de mii de romi, jumătate dintre ei copii, deportați în Transnistria, aproximativ 11 mii au murit.
Așadar, istoria nu a fost blândă în perioada celui de Al Doilea Război Mondial, nu a fost blândă nici după acea perioadă. Abia în ultimii ani am avut ocazia de a începe un proces național de rememorare și asumare a acestei perioade, iar comisia condusă de Elie Wiesel a fost primul pas necesar în această direcție.
Au urmat alți pași, precum ședințele anuale ale Parlamentului dedicate acestui moment, inaugurarea acum doi ani a Memorialului victimelor Holocaustului din România, inițiativele muzeale și proiectele educaționale dedicate acestei perioade.
Toate acestea, împreună cu sesiunea de astăzi, au un dublu rol. Pe de o parte, ele ne ajută să nu uităm niciodată victimele, pe de altă parte, ele sunt o contribuție la viitorul nostru comun, la o Românie și o Europă așa cum ni le dorim. Altfel spus, ne amintim Holocaustul și pentru a ne asigura că așa ceva nu se va întâmpla niciodată, că ideile care l-au făcut posibil sunt proscrise, iar discursul discriminării și al urii nu va mai fi unul posibil, niciodată și nicăieri.
Ca și în alți ani, mă bucur să văd că procesul național de asumare prinde putere, în ciuda faptului că există încă discriminare și atitudini rasiste și aici, și în alte părți ale continentului și ale lumii. Ca și în alte contexte dificile, criza economică a exagerat tensiunile și a exacerbat naționalismele. Avem obligația de a ne opune oricăror asemenea acte viitoare.
## Distinși colegi,
Memoria este un exercițiu permanent, și evenimentele precum cel de astăzi au rolul de a ne readuce aminte ceea ce nu trebuie uitat niciodată. La 7 decenii de la Holocaust, ca depozitari și continuatori ai acestei memorii, avem obligația de a lupta împotriva cauzelor acestor tragedii în formele în care acestea continuă, din păcate, să se manifeste.