Vă rog să-mi permiteți să citesc mai departe răspunsul la moțiunea dumneavoastră.
Mă întreb: cum ar fi tratat această problemă o guvernare liberală? Ar fi stârnit denunțuri la DNA și la Parchetul General, care să ducă la reținerea și arestarea virusului, așa cum în 2012 ați urcat site-ul de cultură în duba poliției, la reprimarea protestelor de susținere a lui Raed Arafat? Sau ar fi achiziționat în regim de urgență apă, sub numele de dezinfectant din sursă unică, pentru a pretinde că dezinfectează țara, precum în 2005, la gripa aviară?
A solicita mai întâi comisie de anchetă pe subiectul pestei porcine africane sau a depune zilnic plângeri penale la adresa veterinarilor, așa cum se întâmplă, înseamnă a stopa însăși activitatea de coordonare și combatere a pestei porcine africane, prin blocarea factorilor de decizie în birourile Parlamentului sau ale parchetelor.
Dacă dumneavoastră, colegi liberali, credeți că a sta în birourile parlamentare depunând moțiuni și denunțuri ajută fermierii, să știți că Ministerul Agriculturii și medicii veterinari nu-și pot permite acest lux. Aceștia muncesc zile și nopți în focare, stopând răspândirea acestui virus.
Ați văzut acest lucru în prezentarea modernă a ministrului Daea, pe care îl felicit pentru utilizarea în premieră a mijloacelor IT la o moțiune în Parlament, dar mai ales pentru implicare și pentru măsurile luate atât de minister, cât și de Autoritatea Veterinară.
Preocuparea dumneavoastră pentru un subiect cu implicații în domeniul economic și social nu se justifică însă prin a-l aduce săptămânal în plenul Parlamentului, atâta vreme cât această boală nu trece la om. Ca și virusul West Nile, care însă a produs și produce decese în România și în Europa, nici pesta porcină africană nu poate fi stopată prin vreun vaccin existent. Dar pesta nu ucide oameni.
Cu virusul West Nile înțeleg că sunteți confortabili.
Colegii din PNL par să fi uitat că la nivel global și european se cunoștea despre existența acestei boli încă din 2007, când au apărut primele focare, așa cum ați văzut: în Georgia, apoi Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Belarus, Lituania, Polonia, Letonia sau Estonia.
În 2007, România avea trei miniștri ai agriculturii într-un singur an, toți liberali – Traian Remeș, Dan Motreanu și Dacian Cioloș. Iar modul în care Ministerul Agriculturii de la acea vreme a gestionat cele 140 de focare ale pestei porcine clasice – o formă mai simplă a pestei, pentru care există vaccin – a avut consecințe dramatice în vestul țării.
Dragi colegi, economic, social, dar mai ales pe partea de protecție a mediului, porcii uciși au stat săptămâni întregi neincinerați sau neîngropați. Este vorba de 67.000 de porci.
Despre despăgubiri nu are sens să mai vorbim. Fermierii au așteptat în zadar banii și au fost trimiși în instanțe, unde au reușit să-și câștige drepturile, după patru sau chiar șase ani.
În 2016, România s-a confruntat cu un risc major de contaminare, deoarece focare ale pestei au fost confirmate și notificate de statul vecin, Ucraina, chiar în zone aflate la o distanță de până la 20 de km de teritoriul României. Prim-ministru atunci era domnul Dacian Cioloș. Niciun fermier din România nu a fost înștiințat în 2016 de existența vreunui risc al acestei boli, iar Autoritatea Veterinară nu a avut niciun fel de măsură de prevenție demarată, chiar dacă din partea SRI apăruseră primele informații cu privire la riscuri și vulnerabilități.
De altfel, cu cinci președinți ai Autorității Veterinare, în 11 luni de Guvern tehnocrat, nu poți pretinde un management predictibil. Să ne amintim că pe 22 decembrie 2015 Autoritatea Veterinară a reușit un record: să aibă trei președinți într-o zi – un președinte dimineața, un președinte la prânz și un interimar seara.
În momentul de față nu există niciun vaccin, niciun tratament pentru infecțiile cu pestă porcină africană. Singurele metode de prevenție eficientă sunt menținerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme și controlul potrivit al posibilelor focare de infecție, raportare care ar ține strictă eradicarea animalelor susceptibile.
Se reproșează în moțiune lipsa implementării Planului de contingență al României pentru pesta porcină. Plan deja depășit, după mine, pentru că este pornit din 2002, pentru o boală care în 2018 se comportă cu totul altfel.
Chiar și așa, măsurile și prevederile respectivei directive au fost respectate, așa cum a prezentat și domnul ministru Daea.
Cum putea ministerul să stopeze răspândirea unui virus care se transmite atât direct, cât și indirect, în condițiile în care boala a afectat atâtea state din lume și pentru care nu există niciun vaccin?
Este clar că România este țara cea mai afectată din Uniunea Europeană, dacă ne gândim că peste 75% din porcii crescuți în gospodăriile Uniunii Europene sunt în România. Sunt 30 de crescători de porcine în România care aduc mai mult de jumătate din numărul de porci în business, iar aceste trei companii, care cresc peste două milioane de porci, reușesc să-și asigure măsuri de biosecuritate. Atât firme românești, cât și ferme străine reușesc, lucrând cu veterinarii zilnic – și aici nu a existat nicio secundă vreun risc. Și aceste societăți reușesc în continuare să alimenteze comerțul intracomunitar.
România are, în mod uzual, 4-5 milioane de porci, în ferme și gospodării: 1,4 milioane de porci în ferme, 3,8 milioane în gospodării. Consumul anual este de aproape 11 milioane de porci. Deci importăm mai mult de jumătate din carnea de porc.
La 1 mai 2018, efectivele, oficial, erau de 4,1 milioane, cu 8% mai scăzute în 2017, în mod natural.
Moțiunea depusă de dumneavoastră, dragi colegi liberali, enumeră o serie de directive ale Uniunii Europene, pe care România le-a respectat. Iar România, ca și Polonia sau alte state afectate, își continuă livrările intracomunitare din zonele albe.
Haosul din mediul public la care se face referire în moțiune este cauzat tocmai de informații eronate și tentative de a crea panică în rândul populației, așa cum poate produce această moțiune.
În toată perioada menționată, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară a propus recomandări și informări ale fermierilor; alături de Ministerul Agriculturii, a luat măsuri de prevenire. Pesta tot s-a răspândit, primul caz înregistrat, din 2017, fiind deja cunoscut.
Toți fermierii sunt în permanentă legătură cu medicii veterinari, care au fost implicați în toate campaniile de informare, iar Ministerul Agriculturii, Autoritatea Sanitară Veterinară, Ministerul Sănătății și Autoritatea pentru Protecția Consumatorului își fac din plin datoria.
În cazul pestei porcine africane, la nivel național, după cum ați văzut și în prezentarea anterioară, la data de 19 septembrie 4.338 de dosare au fost plătite. Până la aceeași dată, poate cel mai important lucru, au fost stinse cinci focare în Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar din 31 august. De asemenea, în județul Bihor nu a mai fost înregistrat vreun nou focar din data de 8 august 2018.
Așa cum au menționat specialiștii din acest domeniu, evoluția bolii este permanent monitorizată prin examene clinice și de laborator. Zilnic se analizează situația existentă, se aplică măsuri, se întreprind acțiuni, în funcție de circumstanțe.
Dacă pesta porcină clasică, mult mai cunoscută, a avut nevoie de 12 ani pentru a fi eradicată și a putut fi stopată datorită unui vaccin, în cazul pestei porcine africane este nevoie, dragi colegi, de răbdare, de calm și de consens politic, pentru că eradicarea pestei porcine africane nu este un subiect de luptă politică.
Eradicarea se face prin măsuri în teritoriu și prin informarea corectă a populației. Este nevoie de soluții precum campanii intense de mediatizare, care să educe fermierul român cu privire la ce trebuie să facă și ce să nu facă.
O altă soluție ar fi pregătirea unui fond mutual de compensare pentru fermieri, susținut atât de Guvern, cât și de Uniunea Europeană, o propunere luată în discuție săptămâna trecută, în Comisia pentru agricultură, cu comisarul Phil Hogan, fiind acceptată de acesta.
Principala și unica motivație pentru fermieri pentru a-și continua legal activitatea de creștere a porcilor este aceea de a fi despăgubiți, iar președintele Iohannis este cel care a dat dovadă de iresponsabilitate, în august, întârziind avizarea rectificării bugetare și, implicit, alocarea de fonduri necesare acțiunilor de control și combatere a răspândirii pestei porcine.
Perspectiva este sumbră fără mobilizarea structurilor statului – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne –, iar politicienii pot ajuta populația sau pe fermieri printr-o comunicare corectă pe care o realizează în județe.
Doamnelor și domnilor deputați,
Pesta porcină africană nu este a unei persoane sau a unei guvernări; avem de-a face cu un virus care a afectat, în cele din urmă, și țara noastră, așa cum a afectat și alte state din vecinătatea României și la nivel mondial. Așa cum Autoritatea Veterinară a știut, alături de Ministerul Agriculturii, să protejeze țara de alte boli care există în clipa de față la toții vecinii – cum ar fi pesta micilor rumegătoare sau dermatoza modulară contagioasă a bovinelor –, iată, sperăm și suntem convinși că, unindu-se eforturile, vom reuși să eradicăm și pesta porcină africană.
Soluția pe termen lung se găsește doar în domeniul cercetării și în descoperirea unui vaccin și se fac demersuri în acest sens. China și Spania sunt țări care investesc foarte mult în acest moment, pentru a reuși să repornească producția și să stopeze această boală. Diferența dintre România și celelalte țări afectate de acest virus este faptul că noi ne focusăm pe politizarea situației, în loc să găsim și să sprijinim soluții inovative prin antrenarea specialiștilor, și nu a politicienilor.
Chiar și președintele Romalimenta, medicul veterinar Sorin Minea, a declarat că situația critică nu putea fi evitată. Pesta porcină africană există în toată Europa și măsurile pe care Guvernul ar trebui să le implice sunt în continuare acestea pe care le-a luat: asumare și mult curaj. Este vorba despre sacrificarea animalelor, limitarea sau chiar interzicerea mobilității acestora și interzicerea creșterii porcilor în alte locuri decât în ferme. Vorbim aici, în special, despre Delta Dunării, unde este un focar foarte greu de controlat.
Toate soluțiile care s-au dovedit a fi eficiente până în acest moment au inclus măsuri de identificare rapidă a focarelor, de sacrificare a animalelor și de dezinfectare a zonelor afectate. După stingerea focarelor, ministerul trebuie să continue să aloce bani și să propună politici pe termen lung, în vederea sprijinirii fermierilor și a transformării cât mai multor gospodării în ferme comerciale cu biosecuritate ridicată.
Titlul moțiunii depuse de dumneavoastră, „Ciuma lui Caragea...”, se raportează la nivelul conducătorului țării în istorie.
Dacă nu ne unim eforturile, dragi colegi, va rămâne în istorie ca „pesta lui Iohannis”. Numele nu se asociază cu cel
care rezolvă problema, ci cu cel care a adus „guvernul meu”, în timpul căruia s-a produs.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.