„Victoria la alegerile europarlamentare și degradarea progresivă a PNL”
Doresc să clarific anumite chestiuni legate de prevederile cuprinse în OUG nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, publicată marți, 2 septembrie, în Monitorul Oficial nr. 646/2014.
Prin acest act normativ noi am prevăzut posibilitatea ca, și citez din textul ordonanței, „...în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură dată opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor.”
Specific în mod expres un aspect important care reiese foarte clar din textul actului, și anume că aleșii locali nu sunt în niciun fel obligați să opteze pentru un anumit partid politic sau altul ori să devină independenți, ci acestora li se conferă un drept de opțiune în acest sens. Iar dacă nu își exercită dreptul nu se va întâmpla nimic, ci vor rămâne în continuare în partidul pe lista căruia au fost aleși.
Prin faptul că ordonanța nu obligă pe nimeni să facă vreun demers, ci doar se creează cadrul legal prin care aleșii locali pot opta cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să
devină independenți, cred eu că aceasta este perfect democratică și nu vine în contradicție în niciun fel cu Legea fundamentală a României.
Ordonanța este o necesitate și datorită faptului că diversele alianțe nu mai funcționează și este greu să desemnezi înlocuitori de pe lista de supleanți. Ea are ca efect și limpezirea blocajelor din consilii locale și județene, după ce scena politică a fost „tulburată” prin ruperea USL. După cum reiese din preambulul OUG nr. 55/2014, actul are în vedere disfuncționalitățile generate de legislația în vigoare care constau în faptul că acestea nu oferă soluții legale pentru „rupturile politice” apărute pe parcursul mandatului autorităților locale și pentru remedierea efectelor negative ale acestora asupra continuității și stabilității activității autorităților locale, ceea ce periclitează satisfacerea nevoilor colectivităților locale, precum și „necesitatea eliminării blocajelor apărute în exercitarea dreptului supleanților aleși pe listele unei alianțe politice care ulterior s-a reorganizat sau a încetat de a fi ulterior validați, ca urmare a omisiunii de reglementare a situațiilor rezultate în urma desființării sau reorganizării unor entități politice în timpul exercitării mandatului”.
Vreau să lămuresc și declarațiile făcute de președintele PNL, care și-a avertizat colegii din alianță că aleșii locali care vor schimba partidul își vor pierde mandatele.
Din moment ce am acționat în conformitate cu o dispoziție legală, aceasta nu poate să fie pusă sub semnul îndoielii. Conform Constituției României, deciziile Curții Constituționale își produc efecte numai pentru viitor, așa că nu există niciun fel de răspundere pentru un om care a acționat în conformitate cu o dispoziție legală, chiar dacă ea își va înceta efectele conform deciziei Curții Constituționale.
Potrivit articolului 147 din Constituție, care face referire la Deciziile Curții Constituționale: „(4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României _._ De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”
De asemenea, le cer liberalilor și democrat-liberalilor să înceteze cu afirmațiile mincinoase și tendențioase făcute cu scopul de a discredita onoarea sau reputația PSD-ului, cum ar fi aceea că această ordonanță are ca scop fraudarea alegerilor și acapararea puterii. Ba mai mult, anumiți oameni politici din opoziție încearcă să stârnească furia cetățenilor declarând în mod mincinos că PSD face presiuni și chiar șantajează unii primari să părăsească PDL.
După cum am spus, aleșii locali nu sunt obligați în niciun fel să părăsească partidul din care fac parte și nici să ni se alăture nouă; ei își pot exprima opțiunea cum cred de cuviință.
*
„Stimularea mediului de afaceri prin reducerea contribuțiilor de asigurări sociale la angajator”
În contextul în care în anul 2013 am reușit cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, am acordat subvenții la agricultură, am acordat facilități pentru întreprinderile mici și mijlocii și ne-am încadrat în țintele de deficit asupra cărora ne-am înțeles cu organismele internaționale, consider că obiectivul principal al nostru este relaxarea fiscală în privința impozitării muncii. Ne permitem o asemenea reducere a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator cu 5% și socotesc că ea trebuie aplicată chiar de anul acesta.
Proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte pentru ultimul trimestru poate intra în vigoare începând cu 1 octombrie, în mod rezonabil și sustenabil, fără să fim nevoiți să mărim niciun fel de taxă sau impozit și fără ca deficitul bugetar să crească.
Țin să reamintesc că s-au făcut calcule împreună cu Ministerul de Finanțe, împreună cu ministerul bugetului, astfel încât, prin introducerea de la 1 octombrie 2014, să nu existe un impact pe fondul de pensii și pe fondul de salarii.
Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică privind salariul mediu pe economie acesta a fost, în aprilie 2014, de 2.395 de lei brut și de 1.735 de lei net. La aceste cifre corespund o cotă de CAS de 10,5% plătită de angajat, adică 251 de lei, și una de 20,8%, plătită de angajator, respectiv 498 de lei. O reducere cu 5 puncte procentuale la nivelul angajatorului ar însemna o cotă de CAS de 15,8%, adică 378 de lei, cu 120 de lei mai puțin decât cea plătită în prezent, economiile astfel realizate de către companii putând fi folosite pentru redresare și investiții. De asemenea, pentru un salariu minim brut de 900 de lei (valabil din 1 iulie) acordat unui angajat, firmele ar putea plăti din octombrie la sistemul public de pensii o contribuție de 142 lei, față de 182 de lei cât achită de la începutul lunii iulie. În acest caz, angajatorii își vor reduce cheltuielile pentru un singur angajat plătit cu minimumul pe economie cu 40 de lei.
În condițiile în care crearea de locuri de muncă s-a transformat într-o problemă majoră pentru toate statele Europei, această măsură va stimula mediul de afaceri din România, va ușura povara fiscală a angajatorilor care își îndeplinesc obligațiile și va elimina discrepanțele aduse de competiția neloială dintre angajatorii corecți și cei care folosesc munca la negru prin creșterea numărului de raporturi de muncă încheiate cu forme legale.
Vor fi avantajați și angajații prin crearea de noi locuri de muncă, legalizarea contractelor de muncă care se află în acea zonă gri și renegocieri punctuale ale salariilor acordate angajaților merituoși.
Potrivit unei estimări a Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală înregistrată în anul 2013 era de 16% din PIB, din care 12,2% din PIB provine doar din TVA. Evaziunea fiscală înseamnă venituri mai puține la buget și, implicit, condiții proaste în spitale, pacienți fără acces la tratamente și școli fără căldură. Măsura va scădea evaziunea fiscală în piața muncii, care totalizează aproximativ 19 miliarde de lei anual. Dacă 25% din această evaziune este „stârpită” prin reducerea taxei, atunci 4,75 de miliarde de lei se întorc la buget.
Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, impactul negativ generat de reducerea CAS va fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul de 1,5% pe construcțiile speciale. De asemenea, se mai menționează că volumul încasărilor la bugetul general consolidat va crește ca urmare a unor acțiuni întreprinse de Fisc. Printre acestea se numără:
– măsuri de prevenire și combatere a muncii nedeclarate și/sau subdeclarate;
– recuperarea debitelor curente și diminuarea volumului arieratelor, în conformitate cu noua Lege a insolvenței;
– intensificarea verificărilor la persoanele fizice cu averi mari, conform Codului de procedură fiscală;
– întărirea controlului vamal.
Decizia face parte dintr-o serie de măsuri asumate în fața electoratului în anul 2012 în Programul de guvernare al USL. Astfel, am scutit de impozit profitul reinvestit, am oferit
subvenții IMM-urilor care angajează tineri și am reușit să reducem evaziunea fiscală.
Ne-am stabilit o politică ambițioasă de stimulare a factorilor de creștere economică, printre care și domeniul muncii, și ne asumăm răspunderea unor măsuri care să consolideze acest trend ascendent realizat până în prezent.
Toate aceste hotărâri au avut în vedere asigurarea bunăstării cetățenilor, a nivelului de trai, creșterea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață.
În consecință, declar că opțiunea majoră de reducere a CAS cu 5 puncte reprezintă, după părerea mea, un impuls important în vederea revigorării economice.
„Impactul crizei geopolitice din Ucraina asupra economiei românești”
După luptele sângeroase de stradă de la începutul acestui an, criza din Ucraina a trecut la un alt nivel, astfel că haosul domină estul țării unde forțele armate ucrainene în ultimele câteva zile au suferit înfrângeri dureroase în confruntările cu separatiștii proruși, ajutați de trupele rusești regulate.
În fiecare zi se întâmplă câte ceva nou care aduce o nouă perspectivă asupra evenimentelor, iar analizele se reînnoiesc permanent. În acest sens, chiar dacă miercuri, 5 septembrie, s-a vorbit la Kiev de un armistițiu, în teren luptele au continuat, iar Vladimir Putin a anunțat că are un plan de acțiune.
În contextul în care Statele Unite și UE au anunțat că pregătesc noi sancțiuni față de Rusia, pe care o acuză că n-a făcut niciun pas pentru soluționarea crizei Ucrainei, trebuie să ne punem întrebarea în ce fel va fi afectată România de conflictul din estul Ucrainei.
În eventualitatea escaladării crizei din Ucraina și a degradării relațiilor din Rusia, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, consecințele ar putea fi neplăcute pe termen scurt, deoarece economia UE ar fi serios afectată, pe fondul dependenței energetice a multor state cu economii importante, cum ar fi Germania, dar și al altor interdependențe economice, precum sectorul bunurilor de consum.
Riscurile generate de tensiunile Rusia–Ucraina în ceea ce privește România sunt gestionabile. Astfel, exporturile țării noastre către Federația Rusă și Ucraina nu sunt importante ca pondere în PIB. Potrivit datelor statistice, Rusia este al șaptelea partener comercial al României (după Germania, Italia, Ungaria, Franța, Turcia și Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, și al șaselea partener la import (după Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia), cu o pondere de 4,3%.
Totodată, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia, România acoperă din producția internă, în medie, 80% din necesarul de gaze. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul țărilor UE cu cea mai redusă dependență de importuri de energie. În contextul în care este posibil ca Gazprom, gigantul rus din domeniul energiei, să sisteze furnizarea gazelor naturale, țara noastră își poate acoperi consumul, fără a avea o necesitate suplimentară de a importa gaze naturale.
Cu toate acestea, dependența de un singur furnizor pentru o resursă vitală constituie întotdeauna o vulnerabilitate care este de dorit să fie evitată. În cazul unei crize pe termen lung, producția internă va fi singura soluție.
Asta înseamnă că România trebuie să își dezvolte la maximum capacitățile de exploatare a hidrocarburilor, pe care le are.
Potrivit experților, în ritmul actual de exploatare, rezervele cunoscute de gaz metan ale României s-ar epuiza în următorii 10 ani și orice creștere viitoare a consumului va trebui să fie acoperită prin importuri.
De aceea, pentru a se evita în viitor astfel de situații care ar avea efecte negative asupra economiei, este foarte important ca România să-și asigure securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare.
Identificarea de noi rezerve de gaze care să poată fi exploatate ne-ar asigura nu doar independență energetică, ci și un avantaj competitiv pentru o serie de ramuri industriale.
Independența energetică a României înseamnă asumarea unor decizii curajoase, care vor duce la prețuri mai mici, la orientarea clară spre Vest și la afirmarea țării în zonă, inclusiv în relația cu vecinii. Din acest punct de vedere, avem nevoie de strategii viabile care trebuie puse în aplicare în folosul României.
În acest context, România ar putea să își asigure independența energetică și chiar să devină un important exportator de energie în UE.
În altă ordine de idei, din punct de vedere strict economic, România ar putea avea de câștigat, deoarece o mare parte din banii investiți acum în Rusia ar căuta alte destinații. Ucraina este pentru România o poartă către piața estică și, indiferent în ce formulă de stabilitate viitoare s-ar regăsi în viitor, o relație bilaterală trebuie setată și în acești termeni. Problema majoră o reprezintă starea de instabilitate care tinde să dureze și imprevizibilul. În aceste condiții, relațiile economice cu Estul sunt blocate, iar înrădăcinarea unei posibile noi regiuni separatiste accentuează acest blocaj.
România va fi o oază de stabilitate în regiune și va trebui să fie o punte către piețele cvasiblocate, pentru a putea să profite comercial din plin.
Dar trebuie să avem o tactică bine pusă la punct, să gândim în viitor și să construim alternative, pornind de la realități. Trebuie să ne gândim serios, pe termen lung, cum procedăm în cazul în care instabilitatea din zonă va dura.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.