Ilie Dan Barna

„Viitorul cadru financiar multianual și responsabilitatea pe care o avem în fața cetățenilor români și europeni”

În cursul săptămânii trecute am participat, în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, la lucrările săptămânii parlamentare 2018, coorganizată de Parlamentul European și de Adunarea Națională a Republicii Bulgaria, sub auspiciile președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, am participat la lucrările comisiilor interparlamentare, susținând o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, pe tema „Viitorul cadru financiar multianual post–2020”.

Principala idee de la care am pornit și pe care o susțin și astăzi în fața dumneavoastră se referă la nevoia categorică de a aborda cu deplină responsabilitate acest subiect, nu doar în ceea ce privește viitorul exercițiu financiar, ci mai ales în legătură cu viitorul Uniunii Europene. Iar în ceea ce privește țara noastră, voi preciza încă de la început faptul că responsabilitatea viitorului cadru financiar multianual apasă cu atât mai puternic în contextul președinției române a Consiliului Uniunii Europene din 2019. Este nevoie de mai multă atenție acordată acestui subiect, în primul rând la nivelul Guvernului, care trebuie să înțeleagă că are o datorie în primul rând față de cetățenii români, dar și față de toți cetățenii europeni în a aborda acest subiect și a face tot ce îi stă în putință în timpul mandatului României, pentru a atinge un nivel al bugetului european și o repartizare a acestuia conform cu obiectivele, cu cerințele și cu necesitățile statelor membre și ale cetățenilor. Trebuie înțeles că un buget mai mic în cadrul viitorului cadru financiar multianual înseamnă mai puțin pentru Europa, iar acest lucru este împotriva intereselor noastre și ale cetățenilor.

În același timp trebuie avută în vedere nevoia de a nu adânci separația dintre statele membre, cu atât mai mult dacă vorbim despre state net contribuitoare și state net beneficiare. Datoria pe care o avem cu toții la nivel european este de a reduce discrepanțele existente, și nu de a le adânci, indiferent de criteriile de diferențiere abordate, contribuitor și beneficiar, state membre noi și vechi, ori de diferențierile pe direcțiile nord-sud și est-vest.

În al doilea rând, am susținut la Bruxelles faptul că unitatea bugetară este esențială pentru transparența și controlul democratic al finanțelor Uniunii Europene. Avem nevoie de eforturi conjugate pentru a recâștiga încrederea cetățenilor europeni în politicile sociale și economice și în prioritățile Uniunii, precum și pentru a înțelege și reflecta, la nivelul tuturor dezbaterilor și al deciziilor luate la nivel european, situația și perspectiva fiecărui stat membru.

Credem totodată că astfel de eforturi sunt necesare pentru a identifica cea mai bună soluție, inclusiv în privința acoperirii deficitului în bugetul Uniunii Europene pe care îl va reprezenta ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește cadrul financiar multianual post–2020. În această direcție, am militat pentru identificarea unei soluții care să evite calea unor presiuni suplimentare pe statele membre, fiind de părere că cea mai bună cale o constituie identificarea de surse noi, provenite în primul rând din așa-numitele „politici de nouă generație”, dintre care cred că cel mai mare potențial îl are economia digitală.