Erland Cocei

Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a evidenția importanța a două decizii politice adoptate de curând, cu efecte pozitive pentru economia românească în viitor, prima – din sfera politicii interne guvernamentale, cea de-a doua – propusă în cadrul Consiliului European reunit zilele trecute la Bruxelles.

În primul rând, doresc să semnalez și să salut decizia Ministerului Economiei de a se implica activ, prin politicile sale, în elaborarea strategiilor de dezvoltare a României. Economia are nevoie de investitori, de locuri de muncă, de resurse suplimentare care să acopere deficitul de finanțare al țării noastre, în special finanțarea obiectivelor de investiții, cât mai ales are nevoie de o planificare strategică și de o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung, care au lipsit de pe agenda publică a fostei guvernări a PDL.

În acest sens, Ministerul Economiei a demarat un amplu proces de dezbatere și consultare publică fără precedent, care vizează elaborarea și adoptarea până la sfârșitul anului a patru strategii de dezvoltare economică a României.

Prima este Strategia de competitivitate și reprezintă o condiție _ex ante_ pentru eficiența exercițiului bugetar 2014–2019. Competitivitatea trebuie să reprezinte blazonul României, iar produsele românești să fie considerate produse bune.

A doua, Strategia de reindustrializare a țării, are drept scop valorificarea potențialului industrial, corelarea acestuia cu resursele disponibile, cu forța de muncă, cu fluxurile internaționale. Totodată, această strategie trebuie să consacre ideea de investiție românească în străinătate, având în vedere faptul că România are o moștenire industrială încă destul de consistentă și un procent de reprezentare a industriei în PIB de circa 25%, care este mult peste media europeană și peste reprezentarea altor țări.

Strategia de export, a treia din acest set, evaluează avantajele competitive și comparative ale României. Țările europene trebuie să aibă o strategie comună privind deschiderea către terțe piețe, iar România trebuie să fie unul dintre statele care dau tonul în această privință.

Cea de-a patra, Strategia de inovare, are ca obiect cercetarea aplicată, inovarea, precum și transferurile tehnologice.

Cea de a doua decizie politică importantă, la care doresc să fac referire, a fost discutată de către Consiliul European de săptămâna trecută și are legătură cu un alt obiectiv fundamental al României, fără de care nu se poate dezvolta: absorbția fondurilor europene.

Astfel, președintele José Manuel Barroso a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru acordarea pentru România a unui sistem special de absorbție a fondurilor de coeziune disponibile în perioada 2007–2013, pe sistemul „n+3”, care va permite țării noastre să beneficieze de un an în plus pentru absorbția fondurilor europene și recuperarea blocajelor survenite între anii 2010 și 2011.