Mariana Câmpeanu

„Vina de a fi bogat”

Guvernul Boc a hotărât, în sfârșit, să facă ceva împotriva evaziunii fiscale din România, ca urmare a creșterii impactului acestui fenomen la cote alarmante, în ultimii ani. Mai bine foarte târziu decât niciodată. E o decizie foarte bună și necesară în această perioadă de recesiune care pare să nu se mai încheie, în care bugetul de stat se subțiază pe zi ce trece.

Problema apare abia în etapa a doua, când aflăm către cine se va direcționa acest efort de luptă împotriva evaziunii fiscale. Potrivit unei declarații făcute recent de ministrul finanțelor publice, domnul Ialomițianu, „persoanele care au averi foarte mari și vor fi prezente în Top 300 reprezintă grupul-țintă al ANAF în următoarea perioadă”.

Surpriză! Așadar prioritatea autorităților nu o reprezintă persoanele și agenții economici care întrețin economia neagră, care prejudiciază statul român cu milioane de euro anual prin evaziunea practicată la plata TVA, a accizelor și a altor contribuții. Nici vorbă de așa ceva! Statul român nu este preocupat de ascensiunea acestui sector care își desfășoară activitatea nestingherit, fără a contribui cu nimic la bugetul de stat.

Prin vocea ministrului de finanțe, Guvernul PDL a identificat inamicul numărul unu al bugetului de stat – firmele private mari din România și proprietarii acestora. Cu alte cuvinte, Guvernul Boc își pune patentul pe un nou concept – vina de a fi bogat.

Top 300 include o listă de oameni de afaceri din România care, prin firmele pe care le dețin, contribuie cu sute de milioane de euro la bugetul de stat, în fiecare an, și susțin totodată un număr mare de locuri de muncă. Desigur, nu consider că pentru aceste motive ar trebui evitate controale ale ANAF la companiile deținute de aceste persoane, mi se pare însă inacceptabil ca ministrul finanțelor să înceapă lupta împotriva evaziunii fiscale cu această categorie de oameni de afaceri.

Deși am aflat prin vocea unui fost consilier al ministrului de finanțe că toate firmele care fac evaziune fiscală sunt cunoscute și bine arhivate, totuși nu spre acestea se vor îndrepta măsurile antievazioniste, ci, țintit, către anumite persoane și firme care nu fac parte din clientela politică PDL-istă.

În primul rând mesajul transmis în acest mod este foarte greșit. Ni se sugerează că cine a făcut bani în România intră în rândul suspecților de fraudă. Decizia ministrului Ialomițianu și declarația publică prin care a fost aceasta anunțată sunt de natură să descurajeze oamenii de afaceri. Și mai mult decât atât, ea riscă să aducă prejudicii de imagine și materiale companiilor vizate, prin suspiciunea creată, chiar dacă ulterior aceasta se va dovedi nefondată.