Nicușor Halici

## **Domnul Nicușor Halici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Păi, dacă tot încheiem, unii, cu bancuri, eu aș vrea să spun ce spunea, de fapt, un mare erudit: „Mulți care-și doresc dreptate, de fapt, nu vor cu adevărat dreptate! Ei își doresc răzbunare. Vor să vadă că necazurile se împrăștie peste toți cei din jur.” Asta vrem, o parte din români, să le fie rău românilor!

Și eu mă întreb așa și vă întreb și pe dumneavoastră, care mai sunteți de bună-credință: faptul că au existat înțelegeri secrete, al căror conținut nu a fost cunoscut de participanții sau de inculpații în diversele procese, nu vă sperie, nu vă interesează?

Faptul că unor părți implicate în procese li s-au întocmit dosare pe baza unor simple informații sau pure speculații sau suspiciuni rezonabile, că aceste persoane, mai mult decât atât, nu au avut cunoștință de ceea ce erau acuzate nu vă dă de gândit?

Faptul că au existat, într-o realitate atât de halucinantă și într-un trecut atât de apropiat zilelor noastre, echipe mixte, cum nu s-a mai auzit în nicio țară, darămite să mai vorbim de cele democratice, echipe mixte SRI–Parchet, în care procurorii cereau puncte de vedere juridice, ca să vedeți, de la ofițerii SRI, nu vă interesează?

Vreau să vă reamintesc faptul că Serviciul Român de Informații a primit competențe pe legile justiției, peste lege și în afara Constituției, prin hotărâri administrative, stimați colegi și dragi români, prin hotărâri ale Consiliului Superior de Apărare a Țării, prin nesocotirea drepturilor fundamentale.

Aceste grave fapte și rezultate încercăm, de fapt, să le remediem și să le reparăm, acolo unde se mai poate repara. Că, așa cum mai spuneau unii dintre antevorbitori și ministrul de justiție mai mult, pentru cei mai mulți nici nu mai avem ce repara și reda: la unii viață, la unii demnitate, cariere, familii. Sunt lucruri care nu doar că nu pot fi redate. Sunt lucruri care ne sunt date o singură dată, ca și viața! Nu contează?!

Demersurile vizând, de fapt, aceste modificări ale legilor justiției sunt, de fapt, o cerință imperioasă a nevoii de adevăr, de dreptate și de legalitate. Ele vin ca o necesitate a reașezării societății acolo unde ar trebui să fie, într-o matcă constituțională și într-un act de justiție independent.

Nu este deloc de neglijat ideea conform căreia trebuie să facem un exercițiu de memorie și să ne reamintim că aceste coduri au fost adoptate. În care condiții? De maximă transparență!

Răspunderea Guvernului Boc! Răspundea Guvernului Boc, despre care, dacă nu vă aduceți aminte, vă explic eu în câteva cuvinte. A venit premierul Boc și a spus așa, tot de la acest pupitru: „De fapt, să fiți mulțumiți că eu vin aici.” – îmi cer scuze că n-o să redau exact, cuvânt cu cuvânt, dar ăsta-i contextul și-l puteți verifica – „Eu, astăzi, îmi exercit un drept și o atribuție mai mult de complezență. Astăzi vin în fața dumneavoastră cu aceste coduri și vă spun că Guvernul își asumă răspunderea pe ele.” Cam asta ne-a spus la momentul ăla prim-ministrul!