Din respect pentru Parlamentul României și pentru colegii mei deputați de bună-credință, voi vorbi despre starea economiei românești.
Stimați colegi,
În calitate de ministru al economiei, controlul inflației nu intră în atribuțiile mele. Acest lucru ar fi trebuit să fie cunoscut de inițiatori, deși văd că nu mai puțin de două pagini sunt dedicate acestui subiect.
Dar să ne întoarcem la definiția de bază a inflației, pentru a vedea cât de departe de adevăr sunt cei care acum îmi cer demisia.
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar la unele articole specifice. La calcularea creșterii medii a prețurilor se alocă o pondere mai mare a prețurilor produselor mai scumpe.
În general, atunci când vorbim despre inflație și politică monetară, corect ar fi ca întrebările să fie adresate Băncii Naționale, pentru că BNR elaborează și aplică politica monetară; BNR autorizează, reglementează, supraveghează instituțiile de credit; BNR promovează și monitorizează buna funcționare a sistemelor de plăți; BNR emite bancnote și monede; administrează rezerve internaționale; acționează ca un creditor de ultimă instanță; este banca băncilor comerciale.
Toate aceste lucruri sunt sigur că sunt cunoscute de inițiatorii moțiunii. Altfel, ei ar putea fi acuzați de analfabetism economic.
Și, dacă tot vorbim despre stabilitatea prețurilor și politica monetară, poate ar fi bine să vorbim și despre moneda națională, leul, și stabilitatea cursului de schimb. Acesta este un subiect care nu ține de ministerul pe care îl conduc. Totuși sunt acuzat că politicile Ministerului Economiei au dus la o depreciere a monedei naționale.
Nu găsiți, stimați colegi, că sunt acuzat de devalorizarea monedei naționale exact de partidul care l-a promovat senator pe unul dintre cei care au condus atacul speculativ împotriva leului de la finalul anului 2008?
Da, mă refer la actualul senator Cîțu. Domnul Cîțu a fost economist al unei bănci comerciale. Și nu este singurul personaj cu afinități liberale. Fost conducător de bancă comercială, care a atacat leul, în cârdășie cu domnul Cîțu, în 2008 s-a aflat și Lucian Isar.
De fapt, propun un pact liberalilor care mai vorbesc despre deprecierea leului. De câte ori acuză Guvernul PSD că este vinovat de creșterea cursului de schimb, să spună, în același mesaj, și că membrii PNL au încercat în mod direct și activ să câștige bani frumoși tocmai prin deprecierea monedei naționale.
Creșterea ROBOR s-a oprit, trendul s-a inversat. Față de un maxim pentru ultimii doi ani ai indicelui ROBOR, care se apropia de 3,5% în iulie, acum discutăm de un ROBOR la trei luni de 3,13%.
Dar să vorbim despre creșterea economică. Pentru că, parafrazând un clasic în viață, nu poate PNL plagia cât poate economia să crească.
Opoziția a reclamat că economia este supraîncălzită. Conform estimărilor Comisiei Europene, în 2018 rata de creștere a PIB potențial este de 4,3% pentru România. Țara noastră are a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, în trimestrul II al anului 2018 comparativ cu trimestrul II al anului 2017, cu o creștere a produsului intern brut de 4,2%. Nu o spun eu, o spun profesorii universitari de economie.
Creșterea economică la nivelul Uniunii Europene a fost de 2,2% în al doilea trimestru al anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut. Suntem, astfel, pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea economică, înaintea noastră fiind doar Polonia, cu 5%, și Ungaria, cu 4,4%.
În primul semestru al anului 2018, volumul producției industriale a crescut cu 4% față de perioada corespunzătoare a anului anterior. De asemenea, volumul producției industriale a crescut cu 5,7%, peste creșterea înregistrată în Uniunea Europeană, de doar 2,8%. Mai mult, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 13,8%, fiind cea mai mare după anul 2011. Comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creștere în termeni nominali cu 18,2% în primul semestru al anului 2018, comparativ cu primul semestru al anului anterior, fiind, de asemenea, cea mai mare după anul 2011.
Aceste cifre arată, fără urmă de îndoială, că economia României crește în mod sustenabil, prin aplicarea programului nostru de guvernare, ceea ce s-ar traduce prin creșterea numărului de locuri de muncă.
Mai mult, industria este unul dintre pilonii acestei creșteri, devenind mai puternică de la o zi la alta. Investițiile străine directe au totalizat, în perioada ianuarie–iunie 2018, o valoare de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 29,4% față de perioada corespunzătoare din anul 2017. Aceste investiții s-au majorat în semestrul I cu 499 de milioane de euro, aproape dublu, sporul de deficit de cont curent. Investițiile reale în economie s-au majorat cu 4,4% în primele șase luni, valoarea înregistrată fiind de 2,26 de miliarde de euro. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au crescut de 1,5 ori în primul semestru al anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult, cheltuielile de capital au crescut cu 72% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe lângă creșterea generalizată a veniturilor populației, mult peste rata inflației, investițiile străine directe și cele guvernamentale se traduc prin creșterea valorii adăugate a produselor și a serviciilor.
În primele șase luni ale anului 2018, câștigul salarial mediu net a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 13,1%, fiind în prezent de 2.636 de lei. Principalele domenii de activitate în care câștigul salarial mediu net a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2017, sunt: extracția minereurilor metalifere, sănătate și asistență socială, cercetare-dezvoltare, transporturi pe apă, silvicultură și exploatare forestieră, construcții, administrație publică și apărare, învățământ.
De asemenea, creșterea salariilor în sectorul bugetar a avut rol de locomotivă pentru întreaga economie. Astfel, și mediul privat a început să se apropie de ritmul de creștere a salariilor din sectorul bugetar, cu efecte pozitive certe pentru nivelul de trai al populației.
Numărul mediu de salariați, conform Institutului Național de Statistică, a fost de 4,9 milioane de persoane, în primele șase luni ale anului 2018, fiind la maximul ultimilor 20 de ani.
În primul semestru al anului 2018 s-au creat 90.000 de locuri de muncă. Dinamica pozitivă se menține și după șapte luni, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Doamnelor și domnilor deputați,
Pentru că referirea despre Legea minelor, Legea apelor și Legea redevențelor este copiată din moțiunea de la Senat, voi răspunde așa cum am făcut-o și atunci. În data de 18 martie 2018, aceste trei legi au fost preluate de Secretariatul General al Guvernului, acolo unde află și acum, în vederea armonizării legislative.
Dacă vreți un element de noutate în ceea ce privește redevențele pentru apa geotermală și apa minerală naturală utilizată pentru consumul populației la cișmelele publice, atunci vă spun că ordonanța de urgență adoptată joi, 4 octombrie, prevede eliminarea cotei redevenței pentru aceste categorii de ape. Prevederea se va aplica începând cu 1 noiembrie 2018.
Până acum, cota redevenței pentru apa geotermală și apa minerală naturală era de 5% din valoarea producției și se plătea la încheierea licenței sau la eliberarea permisului de exploatare.
Moțiunea-plagiat de acum a copiat și paragraful despre companiile din portofoliul Ministerului Economiei. Ca atare, îmi voi repeta răspunsul din iunie.
Operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au planificate investiții în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 de milioane de lei reprezintă finanțare din sume alocate de la bugetul statului.
Până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au previzionat în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7% față de cuantumul înregistrat la sfârșitul anului 2017. Aceste plăți restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei.
Din totalul operatorilor economici aflați în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit. Iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare, restructurare, care se află în diverse stadii de analize, unele fiind deja aprobate.
## Stimați colegi,
Inițiatorii-plagiatori, alături de o serie de persoane, pe care o să le numesc generic delatori – doar ei știu cum s-au găsit unii pe alții, având în vedere că unii sunt oameni politici, iar ceilalți se lăudau că sunt funcționari publici apolitici –, fac referire nominală la câteva companii cu importanță strategică din portofoliul Ministerului Economiei.
Nu mă deranjează că Ministerul Economiei sau companiile din portofoliul ministerului se țin de bârfe politice. Mă deranjează că răspândesc minciuni.
Vreau să-i rog pe cinstiții inițiatori să nu confunde Transelectrica cu alte societăți. Transelectrica este o companie listată la Bursa de Valori București și care se supune prevederilor OUG nr. 109.
În conformitate cu prevederile actelor normative pe care vi le-am enumerat, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” este administrată în sistem dualist de un consiliu de supraveghere desemnat de Adunarea generală a acționarilor. La rândul său, Consiliul de supraveghere îi desemnează pe membrii Directoratului.
Vă atrag atenția că nu este în atribuțiile ministrului economiei numirea sau schimbarea directorului unei companiei administrate în conformitate cu OUG nr. 109. Sunt convins că cei care v-au dat ideea că modificați moțiunea inițială și să inserați în textul nou atacuri la adresa Transelectrica știau asta, pentru că au lucrat acolo. Ce mă uimește este însă că dumneavoastră ați acceptat să înghițiți pe nemestecate tot ce v-a fost servit!
Vreau să adaug un singur lucru. Membrii Consiliului de supraveghere și ai Directoratului Transelectrica desemnați în timpul mandatului meu de ministru al economiei beneficiază doar de indemnizație fixă, spre deosebire de alți foști membri ai conducerii companiei, care acum se luptă în instanță pentru indemnizația variabilă, de milioane de euro, cu care au fost stimulați la un moment dat, fără a-și îndeplini criteriile de performanță asumate și fără a realiza mult clamatele investiții sau mentenanța necesară Sistemului energetic național.
În ceea ce privește actuala conducere a Transelectrica, vă pot spune că aceasta a depus eforturi considerabile pentru accelerarea investițiilor și a mentenanței ignorate și diminuate sistematic, în anii 2014, 2015, 2016, 2017, de fostele conduceri ale companiei, pentru a evita situațiile de genul celor din lunile octombrie și noiembrie 2016, când Bucureștiul, capitala României, a rămas fără alimentare cu energie electrică. Pentru a reglementa toate aceste neajunsuri, actuala conducere a Transelectrica a semnat, în perioada mai–iunie, contractul de mentenanță, fiind una dintre primele măsuri de importanță deosebită care au fost luate.
Realizarea investițiilor este obiectivul prioritar al companiei, aspect care este demonstrat prin fapte. În primul semestru al anului au fost finalizate investiții în valoare de peste 166 de milioane de lei și sunt în derulare proiecte importante. Vorbesc despre proiectele pentru închiderea inelului de 400 kV. Astfel, până la sfârșitului anului, se va finaliza reabilitarea segmentului de linie Reșița–Anina. Proiectele liniilor Gădălin–Suceava și Suceava–Bălți au avansat în fazele de autorizare și avizare.
De remarcat, în partea neplagiată a moțiunii, varianta de text redactată cu ajutorul „sifoanelor” PNL: se fac referiri la proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Smîrdan–Gutinaș cum că ar fi fost ca și selectat, la începutul lunii iulie, pe Programul operațional „Capacitate administrativă”.
Acest obiectiv de investiții este unul foarte serios și trebuie tratat ca atare, în termeni fermi.
Ce înseamnă „ca și selectat”? Din partea susținătorilor „lucrului bine făcut” mă așteptam la mai multă precizie în exprimare. Atunci când vorbim despre investiții de asemenea anvergură trebuie să o facem cu simțul răspunderii.
Vă asigur că nu există categoria „ca și selectat” în cazul proiectelor cu finanțare europeană.
Vă pot informa că realizarea acestei investiții își urmează cursul firesc și legal, respectând etapele și procedurile prevăzute de reglementările în vigoare.
Pentru înaintarea cererii de finanțare în Programul operațional „Infrastructură mare”, actuala conducere a stimulat activitatea legată de acest proiect de investiții, a definitivat procesul de organizare la nivel instituțional, a prezentat clarificările necesare pentru a face posibilă finanțarea în grafic a acestui obiectiv de investiții.
Prin fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2018 s-a avut, într-adevăr, în vedere disponibilizarea unui număr de 150 de salariați, însă conducerea companiei de la vremea respectivă nu a respectat calendarul asumat pentru realizarea acestei restructurări, așa cum era prezentat în fundamentarea bugetului. Asta au uitat să vă spună sursele dumneavoastră, „bine informate” și „de bună-credință”, între ghilimele, desigur.
În aceste condiții, fără o fundamentare serioasă, disponibilizarea a 150 de salariați ar fi avut un impact negativ în desfășurarea activității companiei, în condiții de siguranță.
Transelectrica are, într-adevăr, nevoie de o restructurare. Dar această restructurare trebuie făcută numai pe o bază solidă. Actuala conducere a demarat un proces amplu de digitalizare, care va permite o restructurare prin care să nu fie afectată buna desfășurare a activității companiei și îndeplinirea condițiilor de siguranță.
Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli, din 27 septembrie, a fost realizată prin transferarea sumei prevăzute pentru cheltuielile aferente disponibilizării în fondul de salarii și contribuții necesare plății salariilor celor 150 de salariați.
Această mutare a fost operată în cadrul aceluiași capitol de cheltuială bugetară și nu are impact în totalul cheltuielilor
sau al veniturilor aprobate de acționari. Numărul efectiv de angajați, la finele anului 2018, va fi la fel ca la finele anului 2017.
În completare, este de menționat faptul că, pe parcursul anului 2018, a fost înregistrat un număr semnificativ de plecări naturale ale angajaților pensionări, demisii, plecări cu acordul părților sau chiar, din păcate, decese. O parte dintre aceste posturi au fost deja scoase la concurs, altele se află în procedură de selecție, în special pe partea tehnică.
Așa cum dumneavoastră ați afirmat, Transelectrica este o companie strategică de siguranță națională, listată la bursă, de unde derivă o serie de obligații de transparență decizională, pe care sunt convins că le cunoașteți.
Vreau să vă spun că din luna mai, de când a fost numită actuala conducere, prețul acțiunii Transelectrica la bursă a crescut cu circa 17%, fapt care confirmă încrederea învestitorilor în actuala conducere și în deciziile acesteia.
Așa cum se spune în doctrina economico-liberală, investitorul este barometrul sănătății unei companii.
Moțiunea-plagiat amintește despre Transgaz, cu adevărat una dintre companiile strategice ale României și ale Ministerului Economiei.
Unde ați fost dumneavoastră, stimați inițiatori, semnatari, atunci când Transgaz a demarat construcția gazoductului BRUA? Nu v-am văzut să vă îngrămădiți să susțineți Transgaz și nici să apreciați public acest succes. Nu v-am auzit nici să spuneți ceva despre faptul că lucrările BRUA sunt în grafic și acest lucru este confirmat de comisarul european pentru energie. Și acum veniți și mă acuzați pe mine că eu nu apăr compania?!
Săptămâna trecută, Ministerul Economiei a anunțat că Transgaz va primi un grant de 46 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului național de transport gaze în zona de nord-est a țării.
Câți dintre dumneavoastră, în special cei care reprezentați această parte a României, ați spus public că este un lucru bun și că este bine că se întâmplă? Sau ați prezentat această informație comunităților locale pe care le reprezentați?
În ultimii doi ani, actuala conducere a companiei Transgaz a obținut fonduri europene în valoare de un sfert de miliard de euro. Câți dintre dumneavoastră ați spus public măcar un cuvânt de laudă sau de felicitare la adresa acestei reușite deosebite?
Despre preluarea Vestmoldtransgaz pot să vă spun că eu am fost la Chișinău de mai multe ori, pentru a securiza acest succes. Nu doar pentru a tăia „pamblica”. Mai ales pentru că nu a venit încă momentul pentru tăiat „pamblica”.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.