Lia Olguța Vasilescu

Voi fi foarte scurtă, stimați colegi, pentru că, din fericire, nu suntem plătiți la cuvinte.

Am auzit tot felul de pledoarii ale colegilor noștri și pro și contra, însă unul dintre colegi m-a determinat să iau cuvântul, pentru că ne îndemna pe toți să ne gândim la noapte foarte bine la justiție și la ceea ce se întâmplă cu justiția.

Și vă mărturisesc că eu mă gândesc de două zile la ceea ce se întâmplă cu justiția, de când am văzut că un individ care a terorizat, efectiv, câteva localități, care a violat, care a tâlhărit, a fost pus în libertate de o doamnă judecătoare care a văzut, probabil, și niște legături politice, arătate la televizor, între individul respectiv și un fost și probabil viitor viceprimar al Capitalei.

Ei bine, mă gândesc la ceea ce spunea judecătoarea respectivă, că vrea să iasă la pensie liniștită, că mai are doi ani până la pensie, în condițiile în care, stimați colegi, noi am făcut pensii judecătorilor și procurorilor de 80 de milioane de lei tocmai ca să fim siguri că justiția este pe mâini bune și că au la ce să se retragă, la o pensie bună, dacă își riscă sănătatea și chiar viața.

Iată însă că onorabilii noștri judecători nu se gândesc la asemenea lucruri, după cum o să constatăm că nici onorabilii domni, cum este domnul Morar, care nu se gândește la asemenea lucruri, nu se gândește la lege, de exemplu, pentru că mie îmi vine greu să raționez cum poate un om care știe că a avut atâtea probleme cu Parlamentul, cu parlamentarii, în general, în ultimii ani de zile, să semneze o adresă „ca primarul“, fără să se uite cu atenție în lege, cine ar fi trebuit să trimită Parlamentului adresa respectivă.

Asta mă face să mă gândesc că s-ar putea ca și dosarele astea pe care le discutăm noi astăzi să fie instrumentate la fel, să fie sub semnătura unui individ care semnează „ca primarul“ să fie, de fapt, un dosar politic.

Și cred că nu numai la acest lucru trebuie să ne gândim, trebuie să ne gândim dacă nu cumva acești oameni ne iau de proști, pentru că nu poți să vii și să spui că-și face Adrian Năstase piscină și apoi să constați că este o cadă; nu poți să vii să spui, de asemenea, că și-a făcut un buncăr, ca apoi să vezi că a respectat, de fapt, Legea protecției civile și că oricare dintre noi, când ne construim o casă, trebuie să ne facem un asemenea adăpost, pentru că așa am făcut noi legea; nu poți să nu te gândești că Miron Mitrea, de exemplu, este acuzat că a dat mită pentru construcții la o casă, care, la vremea respectivă, nu era nici în proprietatea lui, nici a familiei, și avea s-o cumpere abia peste două luni de zile, și să vii după să votezi cu conștiința curată că nu este vorba de un dosar politic și că acești oameni trebuie trimiși în judecată.

De aceea, vă invit și eu să vă gândiți la cum funcționează justiția în România și dacă n-ar fi cazul, domnilor parlamentari, să ne gândim și la câteva modificări legislative. Pentru că eu, într-adevăr, nu pot să dorm noaptea, stimate coleg, când mă gândesc la acea doamnă judecătoare, care mai are doi ani până la o pensie de 80 de milioane de lei, dar nu „s-a riscat” să aplice legea în spiritul și litera ei, așa cum am făcut-o noi.