Voi încerca să fac acest lucru folosind argumente de natură politică corecte, folosind informații oficiale corecte și care, prin definiție, sunt transparente, nu pot fi ascunse, sau, cum s-a exprimat cineva, voi încerca să evit să răspund la atacurile politicianiste, la glumițele răutăcioase care s-au făcut aici. Nu-l voi ataca la persoană pe niciunul dintre colegii mei parlamentari, ci doar voi spune că moțiunea de cenzură este un demers constituțional, este un exercițiu necesar democrației parlamentare, care oferă – sau depinde de noi dacă se întâmplă acest lucru – un cadru instituțional civilizat pentru un dialog constructiv între putere și opoziție.
Concluziile unor astfel de dezbateri trebuie să fie în folosul cetățenilor care ne-au trimis în Parlament, cu speranța că nu ne vom ține de glume aici, ci vom servi cu onestitate și demnitate interesul public. Să fim onești înseamnă, printre altele, să privim evoluțiile economico-sociale în mod obiectiv, așa cum sunt relevate în statisticile oficiale, și să nu continuăm să inducem în opinia publică teme false, cifre interpretate în mod voit distorsionat, care induc efecte nedorite din toate punctele de vedere: îngrijorare în rândul pensionarilor, îngrijorare în rândul investitorilor, induc efecte chiar și asupra costurilor de finanțare a împrumuturilor pe care le realizează Ministerul de Finanțe.
Luați în calcul că toate aceste chestiuni sunt efectul comunicării publice de informații incorecte, de interpretări incorecte, distorsionate.
Nicio analiză nu poate fi corectă decât dacă se face prin raportare la un sistem de referință care să permită aprecierea modului în care sunt atinse obiectivele asumate și prin intermediul căruia să se măsoare cu exactitate abaterile.
Sistemul de referință poate fi dat de evoluțiile anterioare, și în expunerile antevorbitorilor s-a făcut vorbire despre comparații între ce s-a întâmplat acum ani de zile și cum evoluează lucrurile în acest an în România sau de angajamente asumate prin proiecții, programe de orice fel.
Atunci când vorbim însă despre performanța unei guvernări, singura comparație relevantă, onestă, este cea față de angajamentele electorale transpuse și asumate prin programul de guvernare votat în acest Parlament.
Doamnelor și domnilor,
Coaliția PSD–ALDE, prin programul de guvernare votat în Parlament, s-a angajat să realizeze un ritm susținut al creșterii economice pe întreg ciclul electoral, până în anul 2020. S-a întâmplat acest lucru? În mod evident, da! Anul 2017 situează România în topul Uniunii Europene, din punctul de vedere al creșterii economice, aceasta atingând pragul de 6,9% din PIB, bineînțeles.
În primul trimestru din 2018, conform datelor publicate de INS, creșterea economică se situează la 4,2% comparativ cu trimestrul I 2017. Această cifră așază România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai ridicat ritm de creștere, după Polonia – 5,1%, Slovenia – 4,6%, Ungaria – 4,4%, Malta – 4,4%.
Într-o declarație publică de dată recentă spuneam că în 2018 eforturile noastre vizează creșterea aportului sectoarelor productive la formarea produsului intern brut, cu diminuarea corespunzătoare a ponderii consumului.
Evoluțiile din primele luni ale anului confirmă că suntem pe drumul cel bun. În primele patru luni volumul producției industriale a crescut cu 4,6% față de perioada corespunzătoare a anului anterior. Aceasta s-a datorat în principal industriei prelucrătoare, care a înregistrat o creștere de 5,8%. În cadrul acestei industrii, cele mai importante creșteri s-au înregistrat în ramuri precum fabricarea de mașini, utilaje și echipamente – o creștere cu 51,4%; fabricarea echipamentelor electrice – o creștere cu 18,1%; produse farmaceutice de bază și preparate farmaceutice – o creștere cu 11,5%; autovehicule – o creștere cu 11%; produse de cocserie și produse obținute din rafinarea țițeiului – o creștere cu 10,1%.
Iată că este în linie cu angajamentul nostru de a stimula sectoarele productive, astfel încât să obținem efectul scontat, acela de a contribui mai mult la formarea PIB.
Pentru primele patru luni ale anului 2018 față de primele patru luni ale anului 2017, creșterea volumului producției industriale, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare, a fost de 5,9%, peste o medie a statelor europene de 2,8%.
Economia românească, din această perspectivă, se situează pe locul trei, după Slovenia – 7,8% și Polonia – 6,1%.
În primul trimestru al anului 2018, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 14,1%, înregistrând cea mai mare creștere începând cu anul 2011.
Comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creștere în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent, fiind, de asemenea, cel mai mare ritm înregistrat după anul 2011.
Permiteți-mi să consider că aceste cifre indică premise favorabile unor evoluții viitoare de creștere susținută pe termen lung.
## Doamnelor și domnilor,
Un alt sector productiv, cu un potențial de creștere consistent, este agricultura. Acordarea subvențiilor pentru agricultură este unul dintre cele mai importante angajamente asumate prin programul de guvernare. Doar pentru campania din 2017 fermierii români au primit un total de 2.530.000.000 de euro, adică cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât în campania din 2016.
Programul „Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene”, destinat dezvoltării sectorului agricol, prevede un angajament pentru 2018 de 3,2 miliarde de euro, care s-a concretizat deja, până în prezent, prin atragerea sumei de 2.140.000.000 de euro din fonduri europene destinate agriculturii.
De asemenea, au fost asumate și finanțate un număr important de programe sectoriale de sprijin pentru agricultură, care au creat condițiile ca în anul 2018 să avem pregătită pentru irigat o suprafață de 1,2 milioane de hectare; o lungime de 1.442 de km de canale de irigații sunt astăzi umplute cu apă, conform angajamentului că vom aduce apa până la stațiile de punere sub presiune gratuit, iar o suprafață de 1.700.000 de hectare sunt protejate de grindină prin sistemele implementate în ultimii doi ani.
Altele, precum Programul de stimulare a producției vegetale, zootehnice și acvaculturii, Programul pentru susținerea producțiilor deficitare, programul „Tomate în spații protejate”, programul „Sprijinirea colectării și comercializării lânii”, reprezintă mecanisme de sprijin pentru fermierii români care au devenit realități, prin eforturile susținute ale unui ministru iubitor de oameni și devotat meseriei.
Realizările deosebite din industrie și agricultură se reflectă în mod evident și în evoluția exporturilor raportate până în luna aprilie 2018.
Totalul exporturilor pe primele patru luni înregistrează o valoare de 22,2 miliarde de euro, adică o creștere cu 9,7% comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu o pondere a expedierilor în spațiul intracomunitar reprezentând aproape 77%.
În perioada ianuarie–aprilie 2018, structura exporturilor a fost dominată în proporție de 48,3% de livrările de bunuri din categoria mașinilor și echipamentelor de transport, care au crescut față de perioada de comparație din 2017 cu 11,4%.
De asemenea, ponderi importante au înregistrat și exporturile de alte produse manufacturate – 32,7%.
Majorări importante ale exporturilor au fost consemnate și la combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate – 25,1%, produse chimice și alte derivate ale acestora – 9,5%, aceste două categorii de bunuri constituind aproape 9% din exporturile totale înregistrate în perioada analizată.
Comerțul internațional de bunuri a avut o evoluție de excepție în luna aprilie 2018. Astfel, exporturile lunii aprilie 2018 au totalizat 5,2 miliarde de euro, această sumă reprezentând un record la nivelul acestei luni, analizând datele începând cu anul 2006.
Dinamica exporturilor a depășit-o pe cea a importurilor cu 2,4 puncte procentuale, adică exporturile au crescut într-un ritm de 9,7%, iar importurile de doar 7,3%, deficitul comercial reducându-se în luna de referință cu 37,2 milioane de euro față de luna corespunzătoare a anului precedent.
Majorarea expedierilor intracomunitare de bunuri s-a situat cu 1,5 puncte procentuale peste cea înregistrată de achizițiile provenite din spațiul comunitar, respectiv 11% față de 9,5%.
## Doamnelor și domnilor,
Creșterea economică înregistrată în primul trimestru din anul 2018 este determinată și de investițiile străine directe, care au totalizat în perioada ianuarie–aprilie 2018 o valoare de 1.493.000.000 de euro, în creștere cu 24,6% față de perioada corespunzătoare din anul trecut.
Investițiile reale în economie, participațiile la capital și profitul reinvestit s-au majorat cu 23,2%, valoarea înregistrată fiind de 1.945.000.000 de euro.
Toate acestea au determinat creșterea încrederii în economia românească, tendință validată prin evaluări ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale sau, dacă vreți, chiar și ale FMI.
Încrederea în economia românească s-a îmbunătățit în luna mai 2018, ajungând la 101,8 puncte, aceasta fiind calculată pe bază de sondaj efectuat de către Comisia Europeană, cu 1,6 puncte peste valoarea din luna precedentă. Această evoluție este foarte importantă, fiind prima dată când se înregistrează o creștere a acestui indicator, în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, încrederea s-a stabilizat după corecțiile din lunile anterioare.
Evoluția favorabilă a încrederii în economia românească, în luna mai comparativ cu luna aprilie, s-a datorat evaluărilor pozitive ale managerilor din servicii – plus 4,1 puncte, din comerțul cu amănuntul – 3,1 puncte, din cel al construcțiilor – 1,3 puncte, iar încrederea managerilor din industria prelucrătoare s-a îmbunătățit ușor, cu 0,2 puncte.
România este acum într-un moment foarte bun al dezvoltării sale. Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru anul 2018 și se apropie din ce în ce mai mult de estimările prognozate în baza măsurilor cuprinse în programul de guvernare.
Aceste instituții internaționale au remarcat parcursul ascendent al României, iar estimările lor confirmă rezultatele bunei guvernări, reflectate și de creșterea PIB peste media europeană.
## Doamnelor și domnilor,
Înainte de a încheia, aș vrea să fac vorbire despre o chestiune punctuală semnalată de semnatarii moțiunii.
Domniile Lor reproșează Guvernului modificările operate în legislația fiscală, modificări care au avut în vedere, de altfel, o serie de măsuri precum: reducerea numărului de declarații depuse la organul fiscal de la șapte la o declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu un singur termen de depunere; reducerea numărului termenelor de plată de la cinci la unul singur, în anul următor celui de realizare a veniturilor; implementarea unui nou mecanism de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, prin autoimpunere pentru persoanele fizice; stimularea investițiilor și a antreprenoriatului, instituindu-se posibilitatea pentru microîntreprinderi de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri; asigurarea tratamentului fiscal unitar din punctul de vedere al TVA în cazul operațiunilor efectuate în cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare. Lista poate continua.
Sunt solicitări ale mediului de afaceri. Măsurile au fost adoptate prin consultare cu mediul de afaceri. Credeți că erau necesare, erau în folosul contribuabililor? Iar dacă răspunsul dumneavoastră este da, atunci vă întreb: se puteau face altfel decât prin modificări de legislație? Cu siguranță nu!
## Și mai vreau să clarificăm un lucru.
În Codul fiscal, teza despre predictibilitatea fiscală face diferență între măsurile care înăspresc fiscalitatea și cele care o relaxează. Ideea este că orice măsură care are ca efect relaxare fiscală poate fi luată și în regim de urgență. Pentru orice măsură care are ca efect înăsprirea fiscală Codul fiscal impune anumite condiționalități: să se ia cu șase luni înainte și să intre în vigoare de la începutul anului următor.
Deci vă rog să faceți diferență! Pentru că altminteri discursul dumneavoastră devine un discurs împotriva mediului de afaceri, care a solicitat și a dorit aceste modificări și le-a obținut.
## Doamnelor și domnilor,
Cred cu tărie că acest Guvern are nevoie de continuitate pentru a pune în aplicare măsurile adoptate pentru încurajarea investițiilor, pentru promovarea proiectelor în parteneriat public-privat, susținerea marilor proiecte de investiții, inclusiv cu finanțare din fonduri europene, simplificarea birocrației din domeniul achizițiilor publice, astfel încât România să rămână o destinație atractivă pentru investitori.
Acest Guvern va continua să lucreze cu aceeași determinare pentru punerea în aplicare a proiectelor economice și sociale, așa cum ne-am angajat prin programul de guvernare.
Oamenii așteaptă de la noi rezultate concrete, dezvoltare economică sustenabilă, care să poată genera ulterior locuri de muncă mai bine plătite, un nivel de trai mai ridicat și servicii publice de calitate.
Cred că acestea sunt suficiente ca argumente pentru a vă ruga, spre binele românilor, să votați împotriva acestei moțiuni.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.