Vorbim despre atragerea de fonduri europene și despre motivele pentru care acești bani nu se absorb aproape zilnic, de cele mai multe ori acuzând lipsa de interes sau de seriozitate a celor care trebuie să solicite aceste fonduri.
Exemplul eforturilor de accesare a banilor europeni ale comunei Moieciu, leagăn al turismului rural, carte de vizită a României, prin fluxul mare de turiști pe care îi atrage în zonă an de an, este unul demn de comedia absurdului.
În România, Uniunea Europeană a sprijinit prin două tipuri de instrumente financiare investițiile în sistemele de apă și canalizare:
– Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa 1 – pentru aglomerările urbane prioritare și pentru anumite zone rurale aflate în aria de influență a acestor aglomerări urbane;
– Programul Național de Dezvoltare Rurală, măsura 3.2.2. – pentru proiecte de infrastructură din mediul rural, inclusiv apă și apă uzată.
În cadrul POS Mediu se finanțează doar proiecte majore, în special aglomerări urbane. În județul Brașov se derulează proiectul „Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare în județul Brașov”, care a primit finanțare prin POS Mediu Axa 1, dar care acoperă doar anumite zone și localități ale județului.
Din localitatea Moieciu, acest proiect major POS Mediu acoperă doar rețelele din satele Moieciu de Jos și Cheia, precum și stația zonală de epurare ape uzate amplasată în Moieciu de Jos. Stația de epurare este deja în execuție, conform acordului contractual încheiat între Compania Apa Brașov și consorțiul câștigător. Stația va fi finalizată până cel târziu la finalul anului 2012, conform contractului.
În fapt, nu există un proiect complet și coerent de investiție în rețelele de canalizare într-o zonă strategică pentru turism, mediu și sănătate publică – zona Bran–Moieciu–Fundata, nici în cadrul proiectului POS Mediu, nici din altă sursă de finanțare.
De aceea, pentru a rezolva problema stringentă a serviciilor de apă și canal pentru pensiunile, hotelurile și locuințele din satul Moieciu de Sus, cel care prezintă cea mai mare densitate turistică a localității și unde sănătatea publică este cea mai expusă, autoritățile locale din Moieciu au întocmit documentația pentru a accesa Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – măsura 3.2.2. Proiectul integrat a solicitat o finanțare nerambursabilă totală de 2.499.708 euro și a inclus următoarele componente:
– lucrări de construire–alimentare cu apă potabilă și rețele canalizare în sat Moieciu de Sus.
– construire creșă în sat Moieciu de Jos.
– renovare, modernizare, dotare cămin cultural și conservare tradiții locale Moieciu de Jos.
– construire rețea proprie iluminat public în comuna Moieciu, intravilanul satelor Moieciu de Jos și Cheia.
Componenta de investiție în apă și canalizare în satul Moieciu de Sus este vitală pentru localitate, densitatea de unități de primire turiști în acest sat fiind extrem de mare, iar cerințele sanitare fiind tot mai stricte pentru proprietarii de pensiuni și locuitori. Practic, în jurul acestei componente Primăria Moieciu a elaborat, în 2008 și 2009, documentația și pentru celelalte investiții, care au condus la un proiect integrat care să poată să primească punctajul de selecție în cadrul măsurii 3.2.2.
Proiectul astfel depus de Primăria Moieciu a primit notificare scrisă din partea Agenției de Plăți, Dezvoltare Rurală și Pescuit ca fiind neeligibil, fără a primi punctaj, în două sesiuni consecutive, cea din noiembrie – decembrie 2008 și cea din iulie 2009.
Motivul invocat pentru respingerea proiectului și refuzarea finanțării din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este acela că, în conformitate cu legislația și documentele în vigoare, finalitatea componentei de canalizare sat Moieciu de Sus se afla într-o altă investiție – o stație de epurare zonală din sat Moieciu de Jos, aflată în execuție în cadrul unui alt proiect finanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu.
Această corelare tehnică între rețele de canalizare dintr-un sat și stația de epurare (de altfel, cu capacitate zonală) dintr-alt sat este prevăzută în masterplanul județului Brașov.
Practic, proiectul comunei Moieciu a fost declarat neeligibil de două ori deoarece evaluatorii măsurii 3.2.2 nu consideră că o stație de epurare zonală realizată prin POS Mediu constituie o finalitate acceptabilă.
După prima respingere a proiectului, pentru a fi eligibil în accepțiunea măsurii 3.2.2, primăria Moieciu a încercat să îl refacă prin a include și executarea unei proprii microstații de epurare, care să garanteze finalitatea rețelelor de canalizare din Moieciu de Sus.
Însă acest demers al Primăriei Moieciu de adaptare la cerințele programelor europene nu a primit, de data aceasta, avizul autorităților de gospodărire a apelor și al celor de protecție a mediului, care nu au aprobat realizarea unei alte stații decât cea prevăzută deja în masterplanul județului Brașov și în proiectul finanțat din POS Mediu și implementat la nivelul județului Brașov.
Practic, acest temei de respingere a arătat că există o lipsă de complementaritate și de coerență între proiectele implementate din POS Mediu Axa 1 și proiectele implementate din PNDR măsura 3.2.2.
Referitor la acest aspect al necomplementarității între două programe de finanțare și deci și între diferite proiecte, în pregătirea redepunerii proiectului în anul 2009, Primăria Moieciu a sesizat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, APDRP, Consiliul Județean Brașov, Instituția Prefectului Județul Brașov cu privire la situația imposibilă în care se află localitatea – aceea de a nu avea nicio alternativă de a fi eligibili pentru finanțare canalizare prin singura și cea mai consistentă linie de finanțare accesibilă comunelor.
Astfel, Primăria Moieciu a solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să reanalizeze complementaritatea dintre POS Mediu și PNDR, respectiv dintre proiectele finanțate din cele două programe.
Primăria Moieciu, ca potențial beneficiar al măsurii 3.2.2, a solicitat revizuirea acestui aspect și acceptarea în cadrul PNDR măsura 3.2.2 a faptului că investițiile realizate în cadrul proiectelor majore finanțate din POS Mediu pot fi văzute ca o finalitate la investițiile complementare tehnic, conform masterplanurilor făcute prin alte proiecte locale, cu altă finanțare.
Această revizuire urma să aibă la bază chiar conținutul documentelor programatice asumate oficial de Guvernul României – POS Mediu, PNDR, Regulamentul CE 1698/2005. Extrasele relevante din aceste documente, cu referire la complementaritatea dintre instrumentele financiare europene, sunt prezentate mai jos.
Această revizuire urma să fie inclusă în versiunea Ghidului solicitantului pentru măsura 3.2.2 din sesiunea iulie 2009.
Din păcate, toate discuțiile dintre beneficiari și autoritățile competente au rămas fără nicio finalitate, în ciuda argumentelor referitoare la completarea dintre două programe europene.
Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul MADR nu a luat nicio măsură legată de această neregularitate, ignorând atât argumentele legale aduse de Primăria Moieciu, cât și valoarea adăugată a investiției într-o zonă atât de vizibilă și tranzitată precum zona Moieciu.
Argumente legale care demonstrează nevoia de a aplica complementaritatea între diferite fonduri europene atunci când selectăm proiectele sunt următoarele:
– în legislația europeană și în documentele oficiale de programare a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene asumate de Guvernul României – Cadrul Național Strategic de Referință, Programele operaționale – principiul complementarității și coerenței în folosirea fondurilor nerambursabile de diferite tipuri este clar afirmat și considerat de o importanță crucială pentru ca acțiunile sprijinite din ajutor nerambursabil să ducă la un impact pozitiv vizibil asupra dezvoltării României, ca stat membru al Uniunii Europene;
– alocarea fondurilor europene în mod disparat, fără o strategie clară și fără urmărirea completării și integrării între diferitele acțiuni finanțate din diferite surse contravine scopului pentru care România primește bani europeni, acela de a ajunge la un decalaj de dezvoltare cât mai mic față de media europeană și a de a se integra în politicile comune ale UE.
Extrase din documentele programatice oficiale
Regulamentul (CE) nr.1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Complementaritate, coerență și conformitate
(1) FEADR intervine în completarea acțiunilor naționale, regionale și locale care contribuie la realizarea priorităților Comunității.
(2) Comisia și statele membre asigură coerența ajutorului FEADR și al statelor membre cu acțiunile, politicile și prioritățile Comunității. În special, ajutorul acordat în cadrul FEADR trebuie să fie compatibil cu obiectivele de coeziune economică și socială și cu cele ale Instrumentului de sprijin comunitar în domeniul pescuitului. (...)
(4) În conformitate cu competențele corespunzătoare ale acestora, Comisia și statele membre asigură coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijin comunitar în domeniul pescuitului și intervențiile Băncii Europene de Investiții (denumită în continuare „BEI”) și ale altor instrumente financiare comunitare.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, versiunea a IV-a, consolidată, decembrie 2009 paginile 393–394
Asigurarea demarcării și complementarității între FEADR și fondurile structurale are în vedere, pe de o parte, asigurarea acoperirii teritoriale din punct de vedere al tipurilor de acțiuni și al potențialilor beneficiari, inclusiv a facilitării accesului la diverse fonduri al acestora, iar, pe de altă parte, se are în vedere asigurarea sistemului celui mai eficient de implementare, care va conduce la o mai bună administrare și în final la o dezvoltare echilibrată și durabilă. (...)
Demarcarea sprijinului FEADR, FEDR și FC pentru infrastructura de apă/apă uzată are la bază masterplanurile regionale elaborate de MMDD:
– Prin PNDR (FEADR) se vor finanța proiectele de infrastructură de apă/apă uzată din localitățile rurale având sub 10.000 populație echivalentă (p.e.), cu excepția localităților rurale care sunt cuprinse în proiectele regionale ce vor fi finanțate prin POS Mediu (FEDR, FC) și cu excepția proiectelor de infrastructură apă/apă uzată din stațiunile balneare și balneoclimaterice din spațiul rural, care vor fi sprijinite prin POR (FEDR).
În plus, pentru ca această demarcare să fie clară la nivelul beneficiarilor, lista localităților rurale vizate de fiecare program în parte va fi adusă la cunoștința acestora.
În acest sens, sprijinul acordat prin PNDR, POS Mediu și POR este complementar, garantarea demarcării fiind asigurată prin încheierea unui protocol realizat între AM-uri.
Programul Operațional Sectorial Mediu paginile 91–92 3.4. Complementaritatea cu alte Programe Operaționale și cu operațiunile finanțate din FEADR și FEP
Axele prioritare ale POS Mediu sunt complementare altor intervenții-cheie din alte Programe Operaționale (POS Competitivitate, POR, POS Resurse Umane, PO Asistență Tehnică), precum și din Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit.
Infrastructura de apă și apă uzată
Investițiile în infrastructura de apă și apă uzată au la bază masterplanurile regionale. (...)
Nevoile de investiții în infrastructura de apă și apă uzată în localitățile care nu sunt incluse în proiectul regional (de obicei, localitățile rurale) sunt, de asemenea, identificate în cadrul masterplanului regional și vor fi abordate fie în cadrul PNDR, fie prin alte surse de finanțare (ex. împrumuturi IFI).
Luând în considerare cele menționate anterior, se poate concluziona că în cadrul Axei prioritare 1 „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”, POS Mediu finanțează proiecte regionale integrate majore, după cum au fost identificate în masterplanurile regionale. PNDR sprijină proiectele la scară mică din localitățile rurale, care nu au fost incluse în proiectele regionale menționate mai sus, în vederea sprijinirii dezvoltării economiei rurale și îmbunătățirii condițiilor de trai pentru populația din mediul rural. Această măsură va fi implementată din FEADR. Pentru a asigura complementaritatea și demarcarea între cele două programe de investiții în sectorul de apă, s-a ajuns la un acord între cele două autorități de management care stabilește sistemul de coordonare a proiectelor.
Proiectul solicită o finanțare nerambursabilă de 2.499.708 euro.
Zona Bran – Moieciu – Fundata din județul Brașov reprezintă leagănul turismului rural și al agroturismului în România și una dintre destinațiile turistice cu maximă vizibilitate datorită fluxului mare de turiști și vizitatori pe tot parcursul anului, atât români, cât și străini. Datele oficiale, conform Institutului Național de Statistică, pentru anul 2009 se situează sub cifrele reale, însă chiar și astfel ele demonstrează importanța zonei:
– număr unități primire turiști: 84 Bran, 7 Fundata, 85 Moieciu;
– capacitate de cazare: 1.340 locuri Moieciu, 2.066 locuri Bran, 143 locuri Fundata;
Calitatea serviciilor turistice oferite locuitorilor zonei, dar mai ales turiștilor care sosesc în zonă, este puternic periclitată de lipsa unui sistem de canalizare a apelor uzate și de epurare a acestora, în conformitate cu standardele moderne.
Iată care sunt hățișurile birocratice și instituționale care sufocă din fașă proiectele de maxim interes și împiedică în mod real absorbția fondurilor europene.
Un proiect local de importanța celui din comuna turistică Moieciu nu primește fonduri europene tocmai din cauză că el
trebuie să se coreleze cu un alt proiect județean, finanțat tot din fonduri europene.
Cum putem să mai vorbim de o strategie corectă în acest domeniu al infrastructurii când ne blocăm singuri posibilitatea de a folosi banii europeni pentru a civiliza serviciile turistice din zonele care sunt cartea noastră de vizită?
Ce fel de criterii de evaluare sunt cele care nu țin cont că fondurile europene trebuie investite în corelare cu impactul lor?
Chiar nu înțelegem cât de necesară și de impact este realizarea serviciilor de canalizare într-o zonă turistică de maximă importanță?
Mai are rost să cheltuiască banii pe proiecte primăria din Moieciu dacă ani de zile este blocată din cauza unor argumente lipsite de sens pentru locuitorii și vizitatorii acestei zone?
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.