Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 septembrie 2013
Informare · respins
Ioana Jenica Dumitru
Discurs
„Vrem să știm dacă elevii din școlile noastre sunt în siguranță”
Suntem în a doua săptămână a anului școlar. Trebuie, cu această ocazie, să urez mult succes tuturor elevilor, părinților și profesorilor care vor avea un an plin de provocări în sistemul nostru de învățământ care are nevoie de multă atenție și efort pentru a ajunge la standardele pe care ni le dorim.
Astăzi voi profita de faptul că anul școlar este încă la început pentru a vă atrage atenția asupra unui subiect de maxim interes pentru toți elevii, dar mai ales pentru părinții lor. Vreau să încerc să vă fac atenți asupra unei probleme de importanță națională și pentru a vă stimula atenția am să vă rog să ascultați o serie de date statistice care prezintă un peisaj sumbru al educației din România. Este vorba de violența în școli care pare să fie un fenomen care ia încă amploare în școlile noastre și mi-e teamă că fără un efort susținut, interministerial, peste un an ne vom afla încă aici și vom discuta de actualitatea actelor de violență din școli. În anul 2012 s-au înregistrat 14.313 cazuri de violență în cadrul unităților de învățământ la nivel național. Cifra este îngrijorătoare, dacă facem o simplă împărțire ajungem la un rezultat fantastic, avem 39 de cazuri de violență în fiecare zi în România, și aceste date sunt cele raportate de Ministerul Educației Naționale. Vă dați seama de faptul că există mult mai multe cazuri care nu sunt raportate, dar care se întâmplă și cad în tăcere. Din 14.313 cazuri, un număr de 6.275 de cazuri sunt de violență fizică, 3.261 sunt cazuri de însușiri de bunuri, înșelăciuni, tâlhării, 2.059 sunt cazuri de insulte grave, instigare la violență, 1.603 implică amenințarea și șantajul, ambele infracțiuni, 374 sunt cazuri de consum de alcool, deținere și consum de stupefiante și 90 de cazuri privesc activitatea sexuală. Cam așa arată statistica înfricoșătoare a actelor de violență din școlile din România pe parcursul unui an.
Răspunsul Ministerului Educației Naționale la această statistică nu este unul convingător și așteptăm cu maxim interes, dar și cu teamă statisticile de la sfârșitul anului curent pentru a vedea dacă măsurile MEN sunt credibile și eficiente, dar se pare că este dificil să asiguri securitatea copiilor măcar în perimetrul unității de învățământ, dacă nu și într-o rază de cel puțin 500 de metri în jurul școlii.
Ne aflăm într-un cerc vicios și în mod cert vorbim despre o problemă socială, pentru că ar fi nedrept să aruncăm toată responsabilitatea în sarcina MEN. Cei responsabili de educația copiilor noștri suntem chiar noi. Educația începe de acasă și sunt sigură că până nu va exista un program național de descurajare a actelor de violență prin campanii de informare publică, prin prevenție și prin asigurarea unui mediu social stabil nu vom putea sparge cercul vicios în care ne aflăm.
Suntem încă la începutul anului școlar și acesta ar fi în mod normal un motiv de optimism, dar se pare că încă nu a început bine școala și avem deja un caz de violență raportat în județul Suceava, în localitatea Rădăuți. Un bărbat a reușit să intre într-o școală și să agreseze fizic doi băieți de 18 ani care l-ar fi agresat la rândul lor pe nepotul acestuia. Vestea bună este că bărbatul a fost reținut de poliție, din spusele presei, vestea proastă este că în România anului 2013 încă există astfel de cazuri.