Cristina Ancuța Pocora

Vremurile actuale sunt, se pare, vremuri de grele încercări pentru categoriile active ale populației acestei țări, în condițiile în care singura preocupare a actualului Guvern este introducerea de măsuri menite să îngreuneze traiul de zi cu zi al oamenilor: o nouă creștere a prețului la gaze, introducerea accizei suplimentare pentru benzină și lista uriașă de scumpiri ce decurg din acestea.

Cea mai importantă scumpire propusă de actuala guvernare este acciza de 7 eurocenți la carburant. Cetățenii vor fi nevoiți să scoată din buzunar peste 40 de bani în plus pentru fiecare litru, asta pentru că la cei 7 eurocenți se mai adaugă și TVA-ul.

În aceste condiții, noul preț al motorinei va „propulsa” România între primele 10 țări europene cu cele mai mari prețuri la motorină. Totodată, Guvernul a decis că transportatorii vor putea beneficia de rambursarea unei părți

din valoarea acestei accize. Or, dacă taxa se dorește a fi folosită pentru a construi drumuri, este firesc ca toate părțile să contribuie la acest efort. Interesant este că vor fi scutiți tocmai cei care, teoretic, vor folosi cel mai mult aceste infrastructuri. Și cu ce preț! Șeful misiunii de evaluare a Acordului FMI cu România a declarat că orice exceptare acordată de la plata accizei suplimentare la carburanți introdusă de la 1 aprilie trebuie compensată prin măsuri „cu impact puternic”, adică noi taxe și scumpiri. Una dintre cele mai tangibile consecințe sociale ale acestui val de scumpiri va fi o creștere semnificativă a sărăciei în rândul populației cu vârstă de muncă.

Pe lângă toate acestea, iată că românii trebuie să plătească mai mult și pentru factura de curent. Practic, furnizorii de energie electrică vor fi nevoiți să achiziționeze o cantitate aproape dublă de certificate verzi aferente curentului livrat în 2013, prețul acestor certificate regăsindu-se, bineînțeles, tot în costul facturilor la curent pe care oamenii de rând trebuie să îl suporte lună de lună, adică tot aceia responsabili cu întreținerea familiilor.

Și, pentru ca valul scumpirilor să fie întregit, a crescut și prețul gazelor naturale. Aici există două majorări de preț: una de 2% pentru populație și cealaltă de 4% pentru sectorul industrial. Însă, în România, piața nu este suficient de matură pentru liberalizarea dublă, atât pe segmentul angro, cât și pe cel cu amănuntul. O consecință directă a acestei scumpiri ar putea fi o reducere masivă a contribuției industriei la produsul intern brut, prin închideri de companii sau relocări în țări cu o legislație care sprijină activitatea economică. Având în vedere estimările Comisiei Naționale de Prognoză de creștere economică (2,3% în 2014, 2,5% în 2015, 3% în 2016 și 3,3% în 2017), ne putem aștepta ca România să reintre în recesiune economică.

Îmi este greu să înțeleg motivul pentru care Guvernul actual gândește măsuri care afectează cel mai tare categoriile active ale populației, pe cei care contribuie în cea mai mare măsură la bugetul de stat. În condițiile în care celelalte categorii beneficiază de anumite forme de ajutor social, segmentul populației active primește, în locul unor politici care să o sprijine, copleșitoarea povară a scumpirilor și a taxelor.