Corneliu Mugurel Cozmanciuc

„Ziua Armatei Române în contextul obiectivelor euroatlantice ale României. Strategii europene privind politicile energetice în sectorul apărării”

Doresc să încep prin a adresa un mesaj de felicitare Armatei României cu ocazia zilei acesteia, sărbătorită în data de 25 octombrie. Transmit un mesaj de apreciere și de recunoștință acestei instituții fundamentale a statului român și întregului personal care face parte din structurile sale, în special militarilor din teatrele de operațiuni. În acest context, îmi exprim încrederea că armata română își va dezvolta constant capacitățile de apărare la cele mai înalte standarde, consolidând statutul României de participant activ la securitatea regională și euroatlantică.

Sărbătorirea Zilei Armatei are loc, de altfel, în contextul unui eveniment important pentru sectorul apărării. Începerea lucrărilor de construcție la facilitatea antirachetă de la baza militară Deveselu va consolida poziția țării noastre în cadrul arhitecturii sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO, prin plasarea bazei sub controlul operațional al Alianței, la finalizarea lucrărilor.

În același timp, consider că eforturile decidenților din sectorul de apărare trebuie să se concentreze inclusiv pe abordarea integrată la nivel european a provocărilor mediului strategic și geopolitic, prin creșterea capacității de răspuns a Uniunii Europene. În perspectiva începerii unui nou cadru bugetar multianual, tensiunea dintre capacitatea bugetară a statelor membre, dar și a Uniunii în ansamblul său, și costurile tehnologiei de apărare trebuie contrabalansată prin creșterea eforturilor de coordonare și planificare în cadrul politicii de apărare și de securitate comune. Un aspect pe care aș dori să îl punctez în mod special, cu relevanță directă pentru aspectele bugetare, sunt liniile strategice propuse de Comisia Europeană privind „aplicarea politicilor energetice și a instrumentelor de sprijin ale UE în sectorul apărării”, ca parte a planului de acțiune din cadrul comunicării comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient”. Forțele armate sunt, după cum subliniază și Comisia, cele mai mari consumatoare publice de energie din UE, iar pentru a ameliora securitatea aprovizionării și a reduce cheltuielile operaționale este absolut necesar ca sectorul să își reducă amprenta energetică. Însă cheia noii strategii este tocmai reorientarea către aplicarea în sectorul apărării a conceptelor, legislației și instrumentelor de sprijin de care UE dispune, în prezent, în domeniul energetic. Mai mult, se are în vedere promovarea tehnologiilor energetice inovatoare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.Sectorul apărării ar putea fi deschizător de drumuri în ceea ce privește introducerea tehnologiilor energetice emergente.

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de fost secretar de stat la Ministerul Mediului, consider că este foarte important ca specialiștii și decidenții români din sectoarele de apărare, energie și mediu să contureze o poziție de țară care să pună în valoare, în mod special, această linie strategică enunțată de Comisia Europeană. Dincolo de mecanismele de consultare, anunțate deja de comisie, este necesar să analizăm cu atenție recomandarea referitoare la elaborarea unui document de orientare privind implementarea în sectorul apărării a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică și să vedem în ce măsură și în ce orizont de timp sectorul de apărare din România se poate alinia unor astfel de standarde.